Inutila isterie a turiştilor în faţa şerpilor. Câte specii trăiesc în România, câte dintre ele sunt veninoase şi cum să te protejezi

La început de sezon estival, salvamontiştii au demarat o campanie de informare a turiştilor în privinţa pericolului reprezentat de o eventuală întâlnire cu şerpii.

Într-un material informativ distribuit de Serviciile Judeţene Salvamont Mureş şi Neamţ se arată că în nordul Carpaţilor Orientali (Călimani, Gurghiu, Ceahlău) o singură specie din cele cinci de reptile, respectiv vipera comună (Vipera Berus) este veninoasă. 

Celelalte patru specii din panoul informativ, respectiv şarpele de casă, şarpele de alun, şarpele lui Esculap şi năpârca (în fapt, o şopârlă), nu sunt veninoase.   

„Din cele cinci specii de şerpi prezente în Carpaţii Orientali, una singură este veninoasă, respectiv Vipera Berus. În Meridionali sunt şi mai puţine vipere. Mai este vipera cu corn care se găseşte în culoarul Timiş-Cerna şi în zona dintre defileul Oltului spre defileul Jiului. În lume există peste 200 de feluri de viperă, iar noi avem în România doar două“, spune Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.

Pe Ceahlău, în zona cabanei Dochia, aproape de cota 1750 de metri, există cuiburi de vipere, însă întâlnirile cu turiştii sunt rare şi de cele mai multe ori provocate de imprudenţa celor care ies din traseul Lutu Roşu.  

Salvatorii montani spun că Vipera Berus (vipera comună) este o specie paşnică şi foarte retrasă, dar reacţionează agresiv dacă este deranjată intenţionat sau accidental.

„Majoritatea care sunt muşcaţi sunt muşcaţi de mână şi asta înseamnă că a vrut să o prindă. Doar în momentul în care faci căţărare pe stâncă şi nu vezi, poţi da cu mâna peste o reptilă, deşi ea simte vibraţiile. De aceea, cu cât ai bocanc eşti mai protejat. Este recomandarea ca în zone cu şerpi să se poarte ghete sau bocanci, dar nu pentru a te proteja de eventuale muşcături, ci pentru că talpa e dură şi emite vibraţii în sol şi se retrage din calea turistului“, a mai precizat Raul Papalicef.