Harta de groază a României feroviare. Cât durează o călătorie cu trenul din Bucureşti spre diferite puncte ale ţării
0Cu ajutorul unei reprezentări grafice, un profesor a reliefat în detaliu situaţia reţelei feroviare din România, măcinată de întârzieri şi infrastructura învechită.
Profesorul Ionuţ Tudose, un pasionat geograf şi cartograf, administratorul site-ului Geografilia.blogspot.com a întocmit o hartă inedită ce prezintă durata călătoriei cu trenul, pornind din Bucureşti. Având la bază date oficiale actualizate pe 2019 (mersultrenurilor.ro), autorul studiului şi-a întocmit reprezentarea grafică folosind tehnica izocronelor.
„Izocronele sunt liniile care unesc punctele cu aceeaşi valoare temporală, durată sau frecvenţă (isos = egal; chronos = timp). În cazul de faţă ele unesc punctele atinse cu trenul, pornind din Bucureşti, într-un interval de o oră, două, trei ş.a.m.d.“, şi-a explicat Ionuţ Tudose demersul.
Harta astfel realizată arată că spre unele destinaţii din vestul sau nord-vestul ţării (Nădlac, Oradea, Carei, Satu Mare, Sighetul Marmaţiei), durata unei călătorii cu trenul, pornind din Capitală, depăşeşte 13 ore, putând ajunge chiar la 15.
„Au fost luate în consideraţie rutele interregio directe cele mai scurte, iar pentru regiunile nedeservite de acestea (Valea Buzăului, Putna, Apuseni etc.) s-a considerat varianta cea mai scurtă dintre cele care presupun schimbarea trenului, inclusiv timpul de aşteptare. Valorile nu cuprind şi întârzierile frecvente“, a mai explicat autorul studiului.
Pentru a fi mai uşor de înţeles, între izocrone sunt folosite culori pornind de la roşu intens (localităţi în care se ajunge cu trenul în maxim o oră), spre galben şi albastru intens (15 şi peste 15 ore). Folosirea acestei metode reliefează faptul că în mai bine de jumătate din teritorul ţării, călătoria cu trenul depăşeşte 5-6 ore.
Tot prin această metodă, Ionuţ Tudose a mai realizat o hartă prin care a simulat situaţia ipotetică a unei reţele feroviare ca în Japonia, suprapusă peste România. Într-o astfel de reprezentare fantezistă, trenurile de mare viteză Shinkansen ar străbate distanţa Bucureşti - Satu Mare în maximum patru ore, iar în jumătate din ţară s-ar ajunge în maxim două ore.
Întârzieri, reţele cu restricţii, locomotive învechite...
Că trenurile înregistrează mari întârzieri, nu mai e o noutate, statisticile confirmând periodic această situaţie. Datele oficiale arată că în tot anul 2018, trenurile din România au avut întârzieri de 6 ani, cifrele fiind furnizate de Ministerul Transporturilor într-un răspuns transmis deputatului Cătălin Nechifor, parlamentarul sucevean care reclamase că trenurile pe ruta Bucureşti-Vatra Dornei ajunseseră să facă 6 sau 7 ore.
„La nivel naţional, minutele de întârziere înregistrate pentru trenurile de călători în perioada iunie - noiembrie 2018 sunt de 1.624.577 minute - cu o medie de 5,78 minute/ tren“, se preciza în răspunsul Ministerului Transporturilor.
Cele 1,6 milioane de minute întârziere înseamnă aproximativ 1.130 de zile, practic, în 6 luni trenurile au înregistrat întârzieri de 3 ani. Ca termen de raportare, Regulamentul RMMS (de punere în aplicare al Comisiei privind monitorizarea pieţei feroviare), consideră că un tren de călători este punctual dacă are o întârziere de 5 minute sau mai mică.
„Infrastructura are restricţii de viteză pe care, în loc să le elimine, cresc şi pentru că nu se investeşte. Materialul rulant este vechi şi locomotivele rămân defecte, mai vine şi iarna care ne găseşte total nepregătiţi“, este un motiv al întârzierilor, explicat de Rodrigo Maxim, reprezentant al Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.