FOTO Cele mai frumoase lacuri de pescuit din judeţul Neamţ
0Judeţul Neamţ nu este căutat de turişti doar pentru peisajele mirifice din zona montană, sau mănăstirile ştefaniene, ci şi prin posibilităţile de relaxare oferite de lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Pe cel mai mare lac artificial din judeţ pescuitul este permis în anumite condiţii.
Lacul Izvorul Muntelui este unul din cele mai căutate locuri de relaxare pentru împătimiţii pescuitului. Dimensiunile generoase ale lacului (32 km patraţi, cu o lungime a ţărmului de 71 de km), dar şi varietatea faunei piscicole din adâncurile apelor atrag în fiecare sezon pescarii pe cele două maluri ale lacului format pe Bistriţa, în amonte de barajul Bicaz.
„În lacul Izvorul Muntelui sunt tot felul de specii de peşti, cu excepţia ştiucii şi a somnului. Poate fi pescuit păstrăv, lostriţa, mreană, caras, plătică, roşioară, scobar, clean, biban, păstrugă, crap oglindă şi crap românesc“, spune Sergiu Vasilică, şeful AJVPS Lupul Cenuşiu, asociaţie care gestionează fauna acvatică de pe două fonduri de pescuit, respectiv Pârâul 12 Schit şi zona cuprinsă între pârâul Secu şi satul Ceahlău.
Pescarii care vor să-şi încerce norocul în apele cuprinse de cele două fonduri trebuie să achite permisul ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură) de 30 de lei/an , plus taxele percepute de AJVPS Lupul Cenuşiu.
„Pentru pescuitul în fondul Pârâul 12 Schit taxele sunt de 5 lei/săptămână, 10 lei/lună sau 20 lei/an, iar pentru cel de/al doilea fond, din zona satului Ceahlău, taxele sunt de 20 lei/săptămână, 40 lei/lună sau 100 de lei/an dacă se achită taxa integral. Pentru membrii asociaţiei taxele sunt de 100 de lei/an sau 60 de lei/an pentru pensionari“, a mai precizat preşedintele AJVPS Lupul Cenuşiu.
Concurs de pescuit la biban pe lacul de la Bicaz (FOTO: AJVPS Lupul Cenuşiu)
Salba de lacuri în aval de Bicaz
În afara lacului Izvorul Muntelui, pescarii mai au la dispoziţie o serie de lacuri de acumulare formate pe râul Bistriţa, populate cu diverse specii de peşti. Este vorba despre lacurile Pângâraţi (comuna Pângâraţi), Vaduri (comuna Alexandru cel Bun), Bâtca Doamnei şi zona din amonte de barajul „Reconstrucţia“ (la limita municipiului Piatra Neamţ cu comuna Alexandru cel Bun).
Pentru accesul pe aceste lacuri, trebuie achitat permisul de pescuit recreativ şi sportiv eliberat de ANPA.
De o frumuseţe deosebită şi cu faună piscicolă bogată este lacul de baraj natural Cuejdel din comuna Gârcina. Fiind o acumulare zonă de protecţie naturală, pentru a putea pescui trebuie achitat atât permisul ANPA, cât şi o taxă la Direcţia Silvică. Apele de la Cuejdel oferă posibilitatea pescuitului la caras, crap sau chiar păstrăv.
Pescuit sportiv la Lateş
Pescuitorul poate fi practicat în Neamţ şi pe cele trei râuri care strâbat judeţul (Siret, Moldova, Bistriţa), sau pe pâraiele de munte. Pentru pescuitul sportiv în sistem catch & release (prinde şi eliberează) lacul Lateş este unul din cele mai căutate amenajări.
Lacul este situate la jumătatea distanţei între Piatra Neamţ şi Roman, în comuna Bârgâoani, satul Baratca. Are o suprafaţă de 51 de hectare şi este în administrarea Clubului Sportiv Planet Carp. Pe maluri sunt amenajate pontoane din 50 în 50 de metri şi a devenit primul lac de competiţie după standardele internaţionale. Se pescuieşte exclusiv în sistem Catch & Release diferite specii de crap, aici fiind exemplare de peste 10 kg.
La baza sportivă pescarii pot gasi echipament pentru protejarea peştelui şi pentru manipularea cât mai în siguranţă a capturii (saltele de recepţie, cântar de competiţie, sac de cântărire şi spray antiseptic).
Pescuitul la Lateş se practică după un regulament foarte strict, şi este permis doar membrilor asociaţiei. De asemenea, aici sunt organizate periodic competiţii cu premii substanţiale la care participă concurenţi din toată ţara.
Captură de crap pe lacul Lateş FOTO: Planet Carp
Lacuri de pescuit mai sunt amenajate la Trifeşti (lângă Roman), Negriteşti (comuna Podoleni), Făurei, Unghi (comuna Dragomireşti), Budeşti (Bârgăoani), Mărgineni sau Ghigoeşti (comuna Ştefan cel Mare).