Durăul, ţinut în viaţă de o pârtie neomologată
0Şefii judeţului speră să-i convingă pe şefii din Ministerul Turismului, care vor veni în vizită la sfârşitul săptămânii, să aloce fonduri pentru o asemenea investiţie.
Durăul este printre puţinele staţiuni montane din ţară care este pustie pe timpul iernii. După perioada sărbătorilor, musafirii părăsesc zona de la poalele muntelui Ceahlău şi revin abia de Paşte. „E pustiu prin staţiune, doar noi mai suntem pe aici. E tare păcat, pentru că a nins frumos zilele astea şi peisajul este extraodinar“, spune Constantin Mihăilescu, proprietarul unei pensiuni din Durău. Dezinteresul turiştilor faţă de staţiunea de lângă masivul Ceahlău ţine în primul rând de lipsa alternativelor de recreere.
Schiorii îşi riscă sănătatea
Pârtia de schi situată pe terenul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei este folosită doar în perioada Sărbătorilor, fiindcă nu oferă condiţii propice pentru schiori. De altfel, pârtia nu îndeplineşte nici condiţiile impuse de autorităţi pentru a fi omologată. De acest lucru s-a convins zilele trecute Dan Burgheaua, reprezentantul Ministerului Turismului care a închis oficial pârtia după o vizită făcută la Durău.
„Instalaţia de cablu nu este autorizată ISCIR, iar regimul terenului şi al proprietăţilor este în mai multe curţi. Oamenii se pot da cu schiurile pe pârtie, dar o fac ca pe o proprietate privată“, a declarat oficialul. Totuşi, şefii judeţului spun că Ministerul Turismului ar putea fi convins să amenajeze o pârtie la Durău, lucru care ar atrage dezvoltarea zonei. Autorităţile vor avea ocazia să-şi prezinte proiectul chiar la sfârşitul acestei săptămâni, când este anunţată o vizită în judeţ a ministrului Elena Udrea.
„Vom insista ca acest proiect să fie susţinut şi la minister. Noi am avut deja discuţii cu Mitropolia Moldovei, proprietarul terenului, şi am găsit deschidere totală pentru realizarea investiţiei“, a declarat Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ. Firmele din domeniul turismului spun că amenajarea unei pârtii de schi şi o promovare puternică ar putea fi singura şansă pentru atragerea vizitatorilor. „În perioada 1986-1989 în Durău erau peste 500 de angajaţi în capacităţile de turism şi nu erau atâtea pensiuni ca acum. Staţiunea era plină-ochi pentru că erau contracte cu ţările estice, dar veneau şi turişti români“, îşi aminteşte Raul Papalicef, şeful Serviciului Salvamont Neamţ.
Papalicef mai spune că în 1989 era pregătit terenul pentru înfiinţarea unei pârtii cu lungimea de aproximativ doi kilometri şi cu o diferenţă de nivel de 600 de metri. Cum proiectul a fost abandonat imediat după Revoluţie, vegetaţia a acoperit o parte din suprafaţa desţelenită, iar sporturile de iarnă se mai practică doar pe o lungime de 450 de metri, la baza pantei.