Cum petrec românii din diaspora încă un revelion în ţările adoptive. Bunătăţile tradiţionale pe care le vor pune pe masă
0Românii veniţi acasă din străinătate pentru sărbători fac, în aceste zile, cale întoarsă spre ţările adoptive. Din bagaje nu vor lipsi tochitura, cârnaţii, chişca, toba, ţuica sau streşinica pentru rude, cunoscuţi şi pentru alte petreceri.
În aceste zile de după încheierea Sărbătorilor de iarnă, românii sosiţi în concediu pleacă înapoi spre ţările unde şi-au găsit de lucru şi unde-i aşteaptă luni de muncă. Acolo, însă, sunt aşteptaţi şi de către rude sau cunoscuţi care n-au putut veni pe plaiurile natale, iar în bagajele „stranierilor“, aşa cum sunt numiţi cei care şi-au găsit un serviciu „afară“, se vor găsi şi tradiţionalele bucate cărora le-au dus dorul şi din care abia aşteaptă să guste.
Şi mai este un motiv pentru care astfel de bucate, cum ar fi toba, chişca, cârnaţii, tochitura sau şunculiţa afumată, iau în aceste zile calea Italiei, Spaniei, Germaniei sau Marii Britanii. De câţiva ani, românii din diaspora pun la cale petreceri acolo unde s-au stabilit, sărbătorind un alt Revelion împreună cu conaţionalii sau cu prietenii străini, colegi de muncă sau cunoscuţi.
Cel puţin în Italia, în zona Torino, astfel de petreceri se organizează la finalul celei de-a doua săptămâni din ianuarie.
„În Italia, la Torino, ne aşteaptă rude şi prieteni care nu au venit în România, de Crăciun. Ne aşteaptă salivând după cârnaţi, chişcă, o bucată de muşchiuleţ sau tobă cum se face la noi, acasă, în Moldova. Din bagaje nu vor lipsi ţuica de prună şi vinul, streşinica“, spune Costel Savin, originar din Bălţăteşti, judeţul Neamţ, care de peste 10 ani munceşte în Italia, împreună cu soţia.
Revelionul italian, aşteptat şi pregătit pe îndelete
Revenind la revelionul diasporei, la Torino românii petrec la restaurante pe care le închiriază, în cele cu specific tradiţional, fiind câteva de acest gen în marele oraş italian sau în alte localuri, mai mari sau mai mici. Iar la masă se vor servi tocmai mâncărurile aduse de acasă, din România, plus ţuică şi streşinică pentru antren.
„La petrecere fiecare aduce cele mai bune preparate făcute acasă, dar se poate comanda şi de la bucătăria restaurantului alte feluri. Prin Italia, de ani de zile au apărut în oraşe magazine româneşti, dar puţine produse sunt preparate după reţete tradiţionale, fiind de fabrică, aşa că ce faci tu cu mâna ta nu se compară. Chiar şi colegii de serviciu străini rămân uimiţi de gustul mâncărurilor noastre şi le plac, deşi bucătăria italiană este renumită. Noi, românii, avem o mare problemă să ne acomodăm cu mâncarea lor. Gătesc altfel. Până şi legumele proaspete au alt gust, plus că mănâncă foarte multe paste făinoase sau brânză, cu care noi nu suntem obişnuiţi“, susţine Costel Savin.
De la acesta am mai aflat că „revelionul din Italia este unul aşteptat de români, e pregătit cum trebuie şi va fi motiv de aducere aminte mult timp“.
În acest an, cei veniţi în România în concediu aveau anumite temeri pentru întoarcerea în străinătate, în donciţiile în care regulamentele vamale sunt restrictive în privinţa alimentelor sau băuturii, şi în contextul peste porcine. În Italia, românii constituie cea mai numeroasă comunitate de imigranţi, estimându-se că în diferite zone din Peninsulă sunt cam 1,3 milioane de conaţionali. Cei mai mulţi s-au stabilit în regiunile Lazio - în care se află capitala Roma, cu circa 200.000 de români, urmată de Lombardia - Milano cu aproximativ 140.000 şi Piemont - Torino cu 138.000, pentru că se găseşte mai uşor de muncă.