Cum a ajuns un zimbru să dea numele unor stânci din Ceahlău. Legenda care se suprapune pe mitul întemeierii Moldovei

Între legendele care s-au ţesut în jurul muntelui Ceahlău este şi cea care aminteşte de istoria formării Ţării Moldovei.

Masivul Ceahlău este recunoscut pentru suita de legende şi poveşti care însoţesc aproape fiecare formaţiune din rezervaţia naturală.

„Legendele şi poveştile de la muntele Ceahlău au fost create de munteanul pe care Alecu Russo îl credita cu acel „genius loci” specific în general comunităţile montane şi culese şi publicate încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, spiritul romantic îndemnând o generaţie de excepţie (cea paşoptistă) să strabată ţara, să cutreiere munţii, să poposească la focuri de stâne sau la nunţi şi şezători ţărăneşti, să asculte, să privească şi să scrie apoi”, spune profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu, cel care a cules într-o antologie nu mai puţin de 49 de legende şi poveşti legate de muntele Ceahlău. 

Una dintre aceste legende spune că, după descălecat, Dragoş-Vodă umbla prin Ţara Moldovei ca să caute locuri bune de vânătoare, să cunoască locurile şi oamenii.

„Ajuns pe valea Bistriţei, Dragoş şi însoţitorii lui au ajuns până la Piatra Teiului, iar de acolo au luat-o pe valea pârâului Schit”, spune legenda culeasă de istoricul Daniel Dieaconu.

Zimbru hăituit pe culmile din Ceahlău

Povestea spune că după ce au ajuns la locul numit La Scaune, Dragoş-Vodă şi suita lui s-au oprit pentru a se pregăti de odihnă.

„…când, deodată, apare o turmă de zimbri. Speriaţi de vederea oamenilor, zimbrii au fugit care-ncotro. Doar pe unul au reuşit să-l lovească cu o săgeată şi au prins a-l urmări până la Piciorul Şchiop, pe un jgheab care de-atunci s-a numit Jgheabul lui Vodă”

Hăituit de vânători, zimbrul a fugit pe sub vârful Toaca şi pe lângă stânca denumită Panaghia, spre curmătură. 

„Sfârşit de putere, urmărit îndeaproape de vânători, zimbrul se lasă în vale printre colţii stâncoşi de sub Piatra Lată. Vlăguit, cu coama înfiorată, îşi dă duhul în zbaterea morţii. Cununa de stânci sălbatice de unde s-a prăbuşit zimbrul din legendă se numeşte de atunci <Cununa Zimbrului>”.

Legenda culeasă de istoricul Daniel Dieaconu se pliază pe ceea ce relatau cronicile moldoveneşti, surse în care Dragoş (Dragoş I sau Dragoş Vodă) era descris ca descălecător în Moldova şi primul ei voievod. 

Cronicile din secolele XIV-XV (Cronica Anonimă a Moldovei) spun că voievodul român Dragoş, fiind la vânătoare şi urmărind un zimbru, a trecut din Maramureş la apa Moldovei, şi plăcându-i locul, s-a aşezat acolo şi a populat ţara cu români din Maramureş.

În piaţa centrală din oraşul Câmpulung Moldovenesc există din anul 1978 un monument statuar intitulat „Dragoş Vodă şi Zimbrul”, realizat din bronz de către sculptorul Ion Jalea.