Clanul Ţepeş: cătunul unde toţi oamenii au acelaşi nume şi sunt deosebiţi după porecle. Localnicii cred că sunt urmaşii lui Vlad Ţepeş
0Locuitorii dintr-un sat din Neamţ se consideră demni urmaşi ai lui Vlad Ţepeş şi poartă cu mândrie numele domnitorului. Ca să nu se încurce, fiecare din ei are şi câte o poreclă.
Aproximativ 300 de locuitori din comuna Bicazu Ardelean, din Neamţ, situată aproape de limita teritorială cu judeţul Harghita, poartă cu mândrie acelaşi nume: Ţepeş. Cei mai mulţi locuiesc în Ţepeşeni, un cătun care o vreme a fost recunoscut ca sat distinct, alături de satul de centru (Bicazu Ardelean), Telec şi Ticoş.
Pe lângă numele comun, Ţepeş, localnicii mai au un nume înscris în cărţile de identitate, plus prenumele, şi se ajunge astfel ca pe o uliţă să fie cel puţin două persoane cu acelaşi nume. „Avem Ţepeş Greuruş, Ţepeş Nica, Ţepeş Bobescu, cum o fost, Dumnezeu să-l ierte, domnul primar. Se întâmplă foarte des să ne confunde poştaşul. Vecinul meu este tot Ion Ţepeş Greuruş şi e numai cu un an mai mic decât mine. Suntem trei Ţepeş Greuruş, dar amenzile de la circulaţie nu le iau eu, pentru că nu am carnet“, spune, cu umor, Ţepeş Greuruş Ion, un tânăr din Ţepeşeni.
Pe dealul din spatele gospodăriei sale, crucile din cimitir sunt mărturia tăcută a potrivirii ciudate de nume: pe mai toate crucile răposaţilor ce odihnesc în morminte este acelaşi nume de familie.
Un bătrân de 68 de ani, Ţepeş Nica Dumitru Gheorghe, ştie că numele de familie ar proveni de la o caracteristică a oamenilor din aceste locuri: „Eu am un cumnat preot greco-catolic şi el mi-a spus că noi n-am fost Ţepeş, ci Chepeş, dar nu ştiu exact din ce limbă vine. Dar Chepeş înseamnă om fudul. Şi probabil că de-acolo vine, că de fuduli îs ai dracului de fuduli ţepeşenii“, spune gospodarul pe care unii îl numesc Gheorghe Amarii, iar alţii - Gheorghe a lui Dumitru.
Ţepeş Nica Dumitru Gheorghe
Rude cu Vlad Ţepeş
Cea mai întâlnită versiune a provenienţei numelui de Ţepeş este însă cea legată de o legendă locală care spune că sătenii se trag dintr-un neam din vremea lui Vlad Ţepeş. „Pe timpul domniei lui Vlad Ţepeş, s-a refugiat aici, în sat, o familie care a fugit din cauza obiceiului că erau traşi oamenii în ţeapă. S-au înmulţit şi aşa s-a format satul Ţepeşeni. Aşa am auzit din bătrâni“, spune Toader Ţepeş, zis „Pişpechi“ ca să se deosebească de alţi cinci consăteni care poartă acelaşi nume. „Fiecare avem câte o poreclă. Cum am fost ocupaţi de austro-ungari, eu m-am ales cu porecla Pişpechi“, adaugă bărbatul.
Fostul director al combinatului de fire sintetice Săvineşti, Gheorghe Ţepeş Greuruş, cunoaşte mai bine de unde vine porecla adăugată în timp în actele de identitate ale consătenilor. „Porecla vine de la ce necazuri sau ce atitudini sau ce făcea fiecare: făcea câte o poznă, sau cânta, sau mergea cocoşat. Greuruş, de exemplu vine de la greeruş, sau greiere, adică omului îi plăcea să cânte“. Şi el susţine versiunea legendei lui Vlad Ţepeş: „În cartea «Singurătatea lui Vlad Ţepeş», de Ileana Toma, se se vorbeşte despre faptul că mama domnitorului a fost la Mănăstirea Bistriţa, de lângă Piatra Neamţ, vreo patru ani de zile, şi însuşi Vlad Ţepeş ar fi venit în zona aceasta, cam doi ani a vizitat-o“.
Primarul comunei, Constantin Bârsan ar vrea să folosească mitul lui Vlad Ţepeş şi a încercat să reprezinte imaginea domnitorului pe stema comunei, însă proiectul s-a blocat într-o comisie. „A fost intenţia ca acest nume, Ţepeş, să îl reprezentăm cumva pe stema comunei, gândindu-ne că provine de la Vlad Ţepeş. Ar fi emblematic nu numai pentru comună, ci şi pentru judeţ. Oamenii sunt mândri în primul rând că poartă numele Ţepeş. Să nu credeţi că au ca şi caracteristică exact cum era domnitorul, dar nici să nu fie călcaţi pe bătătură“, spune primarul.