Cine sunt nominalizaţii la Gala Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia
0În prima zi a lunii viitoare, se va afla ce nume important al litereturii româneşti este al V-lea câştigător al Premiului pentru proză Ion Creangă, Opera omnia
Gala Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, îşi va desemna câştigătorul din acest an în cadrul unui eveniment programat pe 1 martie 2021, la ora 12:00, la sala Calistrat Hogaş a Consiliului Judeţean Neamţ.
Proiectul cultural de pe agenda de manifestări a Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, a fost iniţiat în anul 2017 de criticul literar pietrean Cristian Livescu, fiind urmărită punerea deplină în valoare a memoriei marelui
clasic al literaturii Ion Creangă, originar din Humuleşti - Târgu Neamţ, considerat printre marii scriitori europeni ai modernităţii, precum şi a recunoaşterii creatorilor români noştri de talent.
Nominalizaţii Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, au fost stabiliţi în urma unei anchete minuţioase făcute de organizatori în
mediile literare. Aceştia sunt Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Doina Ruşti, Dumitru Ţepeneag.
În cadrul aceleiaşi ceremonii din prima zi a lunii viitoare, scriitorul Dan Stanca, laureat anului trecut al premiului, va primi, din partea Primăriei şi Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de pe malul Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul“. Premiul, care constă şi într-o recompensă de 5.000 de euro, se acordă pentru întreaga operă în genul prozei unui autor român, care s-a impus conştiinţei publice autohtone sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public.
În cadrul proiectului Ion Creangă, Opera omnia, este prevăzută editarea unor antologii sau a unor opere integrale din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză Ion Creangă. Până acum au apărut „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană“, semnată de D. R. Popescu, „Amintiri ale celui ce pare că am fost“ - Nicolae Breban, „Viaţa altora“ - Eugen Uricaru.
Somităţi în juriul din acest an
Cei patru laureaţi de la ediţiile anterioare au fost academicienii Dumitru Radu Popescu, în 2017 şi Nicolae Breban, în 2018 şi scriitorii Eugen Uricaru (2019), respectiv Dan Stanca (2020). La această ediţie, ca preşedinte al juriului a fost desemnat scriitorul Nicolae Breban, membru al Academiei Române. Alături de el mai sunt scriitori şi critici literari.
Este vorba despre Bogdan Creţu, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, director al Institutului de Filologie „Alexandru Philippide şi Mircea Diaconu, profesor universitar doctor, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare Suceava. Lor li se alătură Constantin Dram, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza“ din Iaşi, Adrian Dinu Rachieru, profesor universitar doctor Facultatea de Filologie, Universitatea Timişoara, Theodor Codreanu, critic literar, profesor doctor şi Cristian Livescu, critic literar, preşedintele Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ.
„Ca manifestări conexe ale Galei de decernare a Premiului Ion Creangă amintim expoziţia omagială de la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, cuprinzând ediţii din opera lui Ion Creangă, precum şi prezentarea filmului „Amintiri din copilărie“, în regia Elisabetei Bostan, cu actorul Ştefan Ciubotăraşu, originar din Bicaz, în rolul lui Creangă, eveniment care se va derula la Cinema Mon Amour, în ziua de 1 Martie 2021, de la ora 15:00“, se arată într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare Neamţ.
Anul acesta, la ediţia a V-a, partenerii Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare în organizarea Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia sunt Cinema Mon Amour şi Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Fenomenul dispariţiilor bizare ale unor români plecaţi la muncă în Italia. Daţi în lipsă abia după 17, respectiv 13 ani
Instanţa confirmă: banii publici se împart după cum vrea jupânul politic. Comune cu bani mai mulţi decât municipiile