Cei mai frumoşi aventurieri români. Cinci tineri din Neamţ au călătorit 10 zile cu o canoe, pe drumul folosit odinioară de plutaşii de pe Bistriţa

Cinci tineri din Neamţ au parcurs peste 200 de kilometri cu două ambarcaţiuni, de la Bacău la Galaţi. Expediţia făcută în prima parte a lunii septembrie a urmat traseul folosit odinioară de plutaşii din nordul Moldovei.

La începutul lunii septembrie, şapte temerari din Neamţ s-au îmbarcat în două canoe şi au pornit de la Bacău spre Galaţi, într-o expediţie ce urma să refacă drumul plutaşilor pe cursul râurilor Bistriţa şi Siret, până la vărsarea în Dunăre.

Proiectul tinerilor, se intitulează, cum altfel, „Pe urmele plutaşilor“ şi urmează să fie concretizat într-un film documentar ce tratează acest obicei apus în anii '50. 

„La liceu eram coleg cu Vlad Constantinescu, şi aveam un vis: să facem un drum pe ape până în deltă. Acum ne-am gândit să refacem drumul plutaşilor în amintirea unei ocupaţii principale pentru zona Neamţ. Ultimii plutaşi au făcut acest traseu înainte de închiderea barajului de la Bicaz, iar în zilele noastre aceşti oameni sunt la apusul vieţii“, spune Ştefan Pustan, unul din iniţiatorii expediţiei. 

Peste 200 de kilometri pe cărarea apelor 

Iniţial au fost şapte membri, două fete şi cinci băieţi, unul din ei mergând în parelel, cu maşina, pe şosea, pentru a-i ajuta pe ceilalţi cu materiale, alimente şi ce mai era nevoie. După 10 zile, la Galaţi au ajuns cinci membri, o fată şi patru băieţi.

Tinerii cu vârste între 25 şi 30 de ani au preferat să pornească drumul lor de la Bacău, deoarece cursul Bistriţei de la Bicaz sau Piatra Neamţ era marcat de numeroase amenajări hidro (baraje, hidrocentrale). În plus, debitul apei era destul de redus.

„Fiind o perioadă secetoasă, nu se putea naviga atât de uşor pe tronsonul râului până la Bacău. În total, am parcurs pe ape o distanţă de 229 de kilometri, în perioada 1-10 septembrie, când am ajuns la Galaţi“, mai spune Ştefan Pustan.

Ştefan şi fratele său Bogdan, alături de Bianca Bălan, Dragoş Gherasim şi Vlad Constantinescu au vâslit doar pe timp de zi, şi au avut de trecut de multe ori barajele de pe cursul apei. În unele porţiuni ale râurilor au avut de înfruntat şi valuri mari, care îngreunau navigarea.

„Am folosit două ambarcaţiuni de tip canoe, confecţionate de firma Criber Net, care ne-a ajutat în acest proiect. Bărcile seamănă cu o luntre folosită de pescari pe Bistriţa sau Siret, au o flotabilitate bună şi sunt rezistente. Una din ele am desenat-o cu motive Cucuteni, cultură reprezentativă pentru ţinutul Neamţului“ spune Ştefan.    

Memoria plutaşilor, încă vie la Brăila

Localnicii de pe malurile râurilor au privit cu interes aventura tinerilor îmbarcaţi în canoe şi dând la vâsle. 

 „Într-un sat din Brăila am găsit nişte oameni care spuneau că mai păstrează la casele lor bârne găurite, semn că lemnele erau aduse cu pluta din nordul ţării. În general, oamenii care ne-au văzut şi au aflat scopul călătoriei au fost plăcut impresionaţi“, mai spune Ştefan Pustan.

Pentru a completa filmul documentar, tinerii vor parcurge în zilele următoare şi traseul pe cursul Bistriţei de la Vatra Dornei în aval, până la Bicaz. 

„Acum a fost vorba de o expediţie de recunoaştere. Ne-au lipsit mai multe lucruri, pe care nu le-am prevăzut, sau nu am avut un buget suficient, dar anul viitor vom face alta, mai bine organizată. Oricum, e o experienţă frumoasă care trebuie făcută măcar o dată în viaţă“, concluzionează Ştefan.   

Pe aceeaşi temă:

Când plutăritul pe Bistriţa ţinea în viaţă 25.000 de familii. Secretele dispariţiei unei găselniţe comerciale care producea câştiguri fabuloase

Plutăritul pe Bistriţa, îndeltnicire „dezgropată“ după patru decenii

O plută tradiţională a coborât 40 de kilometri pe Bistriţa