Poartă nouă spre studiul perioadei preistorice. Cele mai vechi urme de om, descoperite într-o peşteră din Bihor

În peştera Ciur-Izbuc, situată în comuna bihoreană Roşia, la aproximativ 80 de kilometri de Oradea, au fost găsite urme de om având o vechime de 36.500 de ani

Aproximativ 36.500 de ani par să aibă urmele de om descoperite în peştera Ciur Izbuc, din Bihor. Peştera este recunoscută nu doar pentru valoarea turistică, ci şi pentru importanţa arheologică.

Valoare unică

 În anul 1965, o echipă de specialişti aflaţi la cercetări în Munţii Pădurea Craiului au descoperit urme de om, în peştera Ciur-Izbuc. În echipa de cercetare s-a aflat şi doctor în biologie, Gheorghe Racoviţă, nepotul renumitului biolog Emil Racoviţă.

„După decoperirea acelor urme, soţii Irina şi Cantemir Rişcuţia au făcut un studiu, descoperindu-se aproximativ 200 de urme de picior desculţ lăsate de omul preistoric. Este vorba despre un bărbat, o femeie şi un copil de aproximativ 9 ani. Datările de atunci au arătat că acele urme ar avea o vechime de 10-15 mii de ani, şi aparţineau paleoliticului superior”, ne-a spus biologul Gheorghe Racoviţă.

Un an mai târziu, în toamna lui 1966, când a revenit în peşteră s-a cutremurat de ceea ce a găsit. Planşeul peşterii era răvăşit, sutele de urme ale omului preistoric fiind călcate de cizmele omului modern.

„Puţin le-a păsat de această valoare unică”, spune cu regret Gheorghe Racoviţă.

Au trecut zeci de ani până când peştera a reintrat din nou în atenţia cercetătorilor. Anul trecut, Sala Paşilor a fost scanată cu laserul, iar din sutele de urme descoperite la început au mai rămas doar 51, care se pare că ar aparţine unui număr de 6-7 persoane şi unui copil. Turiştii şi exploratorii au distrus multe dintre urmele găsite iniţial.

Un nume în peşterile din lume

În acest an, un grup de cercetătorii româno-americani au datat cu carbon radioactiv atât urmele de paşi cât şi oasele de urs găsite în peşteră. Rezultatele au fost publicate în revista "American Journal of Physical Anthropolgy", şi arată o vechime mult mai mare a urmelor respective, 36.500 de ani, fiind cele mai vechi urme de om descoperite în Europa.

„Peştera Ciur-Izbuc este o peşteră complexă din punct de vedere al cercetării. Recenta detare a unor resturi din urmele de om preistoric arată că acest loc merită protejat dincolo de valoarea ei de rezervaţie naturală, trebuie să devină un monument istoric de clasa A. Aici se conservă valori ale patrimoniului preistoric. Aceste urme sunt foarte rar de găsit în România şi în lume”, ne-a explicat Viorel Lascu (foto dreapta), cercetător şi speolog.

Datările aparţin domeniului ştiintific şi sunt făcute în laboratoare speciale, atestate, recunoscute la nivel mondial, prin tehnica carbonului sau prin alte tehnici radioactive. Ele dau o vârstă calibrată în jurul vârstei reale a acestor urme.

„Dincolo de datarea în sine este important actul de cercetare, faptul că această peşteră a ajuns un nume în peşterile din lume şi că cercetătorii români au preocupări serioase în privinţa dezvoltării unui proiect important aici. Pentru mine acest lucru este mult mai important. Acest moment al datării confirmă valoare instimabilă a peşterii”, a mai afirmat speologul Viorel Lascu, fostul preşedinte al Federaţiei Naţionale de Speologie,

Peştera iniţial se putea vizita pe aproximativ 500 de metri, dar recentele descopoperiri inedite au dus la închiderea completă pentru turişi.

 În peşteră mai sunt încă trei camere puţin cercetate până acum. În acele săli sunt şi incizii si alte amprente lăsate de om şi de ursul de peşteră care au supravieţuit o perioadă în Ciur-Izbuc.

Poartă deschisă spre studiu

Cea mai importantă este Sala Paşilor, unde apar multe amprente umane. O urmă de copil peste care se suprapune o urmă mare si o amprenta de urs de peşteră, a fost marcată de către cercetători şi poate fi deosebită foarte bine. Acest lucru arată că oamenii şi urşii sau avut o perioadă în care s-au suprapus ca şi locuire acolo.

„Sala Paşilor are multe amprente identificate, dar şi multe care aşteaptă să fie identificate. Importantă este şi dimensiunea actului de cercetare făcută de  cercetătorii români care  au deschis o poartă nouă spre studiul acestei perioade preistorice, apariţia omului şi locuirea din această zonă”, a mai subliniat Viorel Lascu.

Cele mai vechi urme de paşi găsite în Europa au o vechime de 33.000 de ani. În lume, cei mai vechi astfel de paşi ar fi cei găsiţi în Tanzania, care ar avea 120.000 de ani vechime, lucru care nu poate fi confirmat, deocamdată.

Aceasta nu este singura descoperire deosebită din Bihor. În peştera Coliboaia a fost găsite picturi rupestre vechi de aproximativ 35.000 de ani.

Mai puteti citi:

Cele mai vechi desene paleolitice din Europa Centrală, prezentate la Palatul Baroc din Oradea

Peştera Bolii. Alt fel de a pătrunde în măruntaiele Pământului în Petroşani