INEDIT Icoane pe pietre de râu, realizate de către o fostă economistă căreia Paştele i-a dat imboldul de a picta
0Luciana Mortan şi-a descoperit târziu pasiunea pentru icoane şi a ales „un material" mai puţin obişnuit pentru a se exprima artistic. Bihoreanca nu a avut nicio tangenţă cu arta până în urmă cu patru ani, când, la două săptămâni după Postul Paştelui, a simţit imboldul de a picta.
Bihoreanca nu a avut nicio tangenţă cu arta până în urmă cu patru ani, când, la două săptămâni după Postul Paştelui, a simţit imboldul de a picta. „Mi-am sunat o fostă colegă de facultate, care ştia să facă icoane. Aceasta mi-a dat o reţetă de pregătire a pietrei, din care lipseau câteva elemente, aşa că am ajuns să descopăr singură cum trebuie pregătită piatra pentru a fi pictată", a spus Luciana Mortan, confirmând că este o autodidactă şi că a reuşit să-şi creeze propria manieră de a picta icoane.
În ultimii patru ani a creat sute de icoane, prin care a dat o nouă viaţă pietrelor de pe albiile râurilor din judeţ. Deşi i s-a sugerat să lucreze pe pânză, fiindcă este mai uşor, fosta economistă a ales calea cea grea, care îi oferă însă şi cele mai mari satisfacţii. „Regula este că piatra trebuie să fie cât mai plată, mai şlefuită. Cu toate acestea, tocmai asperităţile pietrei dau un aspect mai natural, mai artistic, icoanei", a spus Luciana Mortan, care alege ea însăşi piatră cu piatră, în lungi plimbări de-a lungul cursurilor de apă. Modalitatea de lucru a Lucianei este una cât se poate de actuală, în sensul că îşi caută modelele pe Internet şi pictează pietrele stând în faţa computerului. „Lucrez seara şi noaptea, când e mai linişte. Pietrele le pregătesc încă din vară, iar pe timpul sezonului rece, le pictez. Mi s-a întâmplat să petrec şi opt ore în continuu, cu pensulele în mână", a spus artista.
Cadouri în străinătate
Din sutele de icoane create, cele mai multe au luat calea străinătăţii, fiind făcute cadou rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor. „Circa 400 de icoane au ajuns în Franţa, Italia, Spania. Celelalte s-au răsfirat prin toate colţurile ţării", a spus Luciana, hotărâtă să continue să creeze icoane, pe care să le reunească într-o expoziţie unitară.
Din dragoste
În tinereţe, Luciana Mortan nu şi-a imaginat vreodată că va ajunge pictoriţă de icoane pe piatră. „Niciodată nu am avut o pasiune pentru desen, deşi mama mea era cartograf. Pe când eram studentă, îi trimiteam soţului meu scrisori pe marginea cărora desenam câte ceva, însă asta nu era artă, era pur şi simplu o dovadă a faptului că eram îndrăgostită", şi-a amintit Luciana Mortan.
Fosta economistă nu crede că apropierea sa către iconografie şi către anumiţi sfinţi reprezintă o întâmplare. „Sfântul Ioan de la Prislop m-a inspirat şi l-am pictat recent. Ulterior am deschis o carte exact la pagina în care apărea o rugăciune către acest sfânt. Aceasta a fost singura icoană pe care nu am putut-o da nimănui", a mărturisit Luciana Mortan.
Întrebări şi răspunsuri
Vă amintiţi de o persoană care să fi apreciat în mod deosebit una dintre icoanele realizate de către dumneavoastră?
Am fost impresionată când o femeie din Spania şi-a dus icoana făcută de mine la spital, pentru a o proteja.
Aţi expus undeva?
Nu încă, dar una dintre icoanele realizate de mine au ajuns pe coperta unei cărţi semnate de Mariana Gavrilă.
Aţi încercat să faceţi icoane pe sticlă?
Încă nu, dar am făcut pe marmură şi pe farfurii de sticlă.
Care a fost cea mai mare icoană pe care aţi făcut-o?
Una pe marmură, care reprezintă Cina cea de Taină.