FOTO Artistul român care „a pictat“ tablouri din pânză de păianjen. Originalitatea i-a asigurat intrarea în Cartea Recordurilor

O expoziţie inedită s-a deschis la sfârşitul săptămânii trecute la Muzeul din Ceteatea Oradei cu tablouri aparţinând unui artist de Cartea Recordurilor din Mediaş, Emil Mureşan, care le-a realizat în întregime din pânză de păianjen.

Artistul, Emil Mureşan, care a murit în noiembrie 2018 la vârsta de 88 ani, a început să folosească pânza de păianjen în loc de acuarele în anii '90, după o banală curăţenie de primăvară în coteţul din curtea casei.

„Aşa culori argintii nu mai văzusem niciodata, era colosal. Când am văzut acele marouri şi tonuri de gri şi negru parcă a trecut o săgeată prin mine, mi-am zis că e ceva extraordinar. Am strigat la nevastă-mea să îmi aducă repede un creion şi o hârtie. Am luat pânza în hârtie şi mi-am dat seama că pot lucra cu ea”, povestea artistul într-un interviu.

Din acel moment, Mureşan a lucrat timp de cinci ani la astfel de tablouri, fără să le arate, însă, nimănui. Îi era ruşine să arate oamenilor tablouri din pânză de paianjen.

Ca atare, prima lui expoziţie cu aceste tablouri a avut loc abia în anul 2002 cu ocazia unui festival din localitatea Mediaş şi a avut un succes fantastic iar în scurt timp, artistul a fost invitat să expună la Bucureşti.

 Doi ani mai târziu, în 2003, originalitatea sa a fost recunoscută şi de Cartea Recordurilor.

Cea mai mare operă de artă astfel realizată - "Bricul Mircea" - are patru metri pătraţi (200 cm/200 cm) iar maestrul a avut nevoie de peste trei ani de muncă pentru a o duce la bun sfârşit, perioadă în care, după cum a povestit într-un alt interviu, şi-a amenajat o adevărată crescătorie de păianjeni într-o magazie din curtea casei sale la care, ulterior, a renunţat.

"Iarna nu puteam să le asigur hrana, numărul păianjenilor s-a diminuat şi, desigur, şi materia primă. Mi-era greu să le hrănesc, am ajuns să alerg după muşte şi insecte”, a explicat artistul, povestind cum a ajuns să colinde satele din împrejurimi, Moşna, Bratei, Buzd pentru a recolta marfă de calitate.

Ce înseamnă asta? Pânza de păianjen trebuie să fie consistentă, cât mai veche, deoarece se aplică pe tablou cu un adeziv special făcut dintr-o combinaţie de miere şi vâsc pe pânză albă sau carton. Pânzele de păianjen trebuie să fie cât de cât vechi.

„Păianjenii m-au scos în evidenţă mai mult decât am făcut până atunci în viaţa mea. A fost o întâmplare fericită. Eu cred că arta se naşte din întâmplare, nu neapărat că vrei tu sau când vrei tu. Degeaba vrei să fii artist, dacă nu e scânteia aceea!...", a mai relatat Mureşan, poreclit “omul păianjen” pentru cele peste 300 de tablouri din pânză de păianjen, cu păsări, fete, ambarcaţiuni, feciori în straie populare, toate unicat.

În Oradea, expoziţia sa poate fi vizitată în perioada 18 mai - 30 august 2019, la sediul Muzeului Oraşului Oradea - Complex Cultural, corp A, etajul 2, sala 15, de marţi până duminică, inclusiv, între orele 10.00-18.00.