Drumul sării: cum se vămuia pe vremuri sarea care era transportată de la ocnele din Transilvania spre Câmpia Panoniei
0Documentele din Evul Mediu atestă faptul că în localitatea bihoreană Vadu Crişului, pe Crişul Repede, activa fără întrerupere un punct vamal între Transilvania şi Paşalâcul otoman de la Oradea. Vameşii reţineau o parte din sarea adusă de cărăuşi în căruţe sau de plutaşi, pe Criş.
Mărturie a străvechii activităţii este turnuleţul din piatră păstrat la intrarea în defileu. Turnul a fost ridicat la opt metri înălţime, pe o stâncă, având trei ferestre de observare, dar şi de tragere cu arme de foc.
Turnul şi grota de lângă el au fost botezate „Casa Zmăului” şi seamănă ca funcţionalitate cu Peştera Veterani aflată în defileul Dunării, la Cazanele Mari, şi care era şi ea folosită, în Evul Mediu, ca punct de control vamal austriac.
La baza turnului de la „Casa Zmăului” se mai găsesc rămăşiţele fiarelor de care se legau plutele cu frânghii în timpul vămuirii. În timp, gura Defileului Crişului Repede a atras şi alţi neguţători care vindeau alimente, obiecte meşteşugăreşti ori gospodăreşti, din ceramică, fier sau lemn. Astfel, cu încetul s-a înfiripat târgul de la Vama Sării.
" Schimbul este la fel de vechi ca şi istoria oamenilor, numai că formele lui de manifestare au diferit de la o societate la alta. Cu cât o societate este mai dezvoltată economic cu atât şi relaţiile de schimb ale acesteia sunt mai bine închegate. Un rol important în dezvoltarea relaţiilor de schimb de ieri, dar şi de azi l-au avut târgurile", susţine prof.univ. Aurel Chiriac, directorul Complexului Muzeul Ţării Crişurilor (MTC) Oradea.
La fel ca acum câteva sute de ani, când în drumul ei spre centrul Europei sarea provenită din ocnele transilvănene era vămuită la Vadu Crişului, an de an, la început de iunie, tradiţia este reînviată.
Pluta cu sare cârmuită de doi tineri este trasă la mal şi dijmuită. Ofiicile de vameş sunt îndeplinite de către primarul comunei Vadu Crişului, Dorel Cosma, după cutumele datinei străvechi. " - Stai! Ce transportaţi? Cine întreabă? Grănicerul grofului! Aţi ajuns la vamă. Ce transportaţi? Sare şi lemn! Pentru sare - un bulgăre de sare vamă." este dialogul dintre primar comunei şi unul dintre tineri. Primarul cere "un bulgăre de sare cât capul unui copil de şapte ani, pentru cămara împăratului".
"Ţinem mult să refacem simbolic drumul sării cu pluta pe apele Crişului Repede şi să reconstituim momentul vămuirii sării ce avea loc pe vremuri la Vadu Crişului, deoarece dorim să păstrăm şi să ducem mai departe aceste tradiţii”, susţine primarul Dorel Cosma.
Denumirea serbării este atestată de documente din evul mediu potrivit cărora la Vadu Crişului, pe Crişul Repede, activa fără întrerupere un punct vamal între Transilvania şi Paşalâcul otoman de la Oradea.
Vă mai recomandăm: