Străinii cu inimă de român din Iaşi sărbătoresc Ziua Naţională
0Majoritatea oamenilor veniţi de peste hotare şi stabiliţi în Capitala Moldovei sunt mândri de ţara adoptivă şi celebrează Ziua Naţională a României cu mult respect
Cu toate că nu fierb fasole cu ciolan, nu defilează în stradă şi nu scandează lozinci populiste, străinii care locuiesc de ani buni în Iaşi sărbătoresc fiecare în felul lor Ziua Naţională a ţării care i-a adoptat.
Vezi şi:
Ieşenii au scos la balcoane tricolorul FOTO
Doctorul Zare Nazaryan (53 de ani), medic primar chirurg la Spitalul „Sfântul Spiridon“, s-a stabilit în Iaşi acum 31 de ani, când a venit cu bursă la Facultatea de Medicină. Armean de origine, fiind născut în oraşul Raqqua, medicul spune că iubeşte ambele ţări deopotrivă. În 1998 a obţinut cetăţenia română, iar pe 30 decembrie în acelaşi an şi-a întemeiat o familie cu o româncă. Pentru că în ultimii 30 de ani s-a simţit român, ziua de 1 Decembrie nu va trece neobservată.
„Voi lucra în prima parte a zilei. Chiar dacă, teoretic, sunt liber, tot voi merge la spital. Apoi voi merge la Biserica Armeană, unde voi sărbători cu enoriaşii şi cu membrii comunităţii de aici Ziua Naţională a României. Vom organiza o mică masă pentru a sărbători. În anii anteriori mergeam cu fiica mea la defilări. Dincolo de toate manifestările şi declaraţiile, este important să trăim această zi în suflet“, spune medicul.
„Sunt româncă de etnie elenă“
Unul dintre cei 400 de etnici greci stabiliţi la Iaşi povesteşte cum sărbătoreşte Ziua Naţională a României. Marica Pieptu, preşedintele Comunităţii Elene din Iaşi, spune că în fiecare an, de 1 Decembrie, arborează steagul României pe balcon.
„Facem exact ce fac cetăţenii acestei ţări. Sunt româncă de etnie elenă şi simt aceleaşi sentimente pentru acest popor care ne-a stat alături“, a spus femeia. Aceasta spune că obişnuia să iasă în stradă, să participe la manifestări şi la parada militară, însă starea de sănătate precară nu-i mai permite.
Marica Pieptu locuieşte în capitala Moldovei din 1950 şi este încercată de fiori de fiecare dată când românii sărbătoresc Ziua Naţională. „Am găsit aici a doua patrie şi sunt recunoscătoare pentru felul în care acest popor m-a primit în sânul ei“, povesteşte grecoaica.
Jumătate italian, jumătate ieşean
Preşedintele comunităţii italiene din Iaşi, Ligiu Forgiarini, are sufletul împărţit în două: jumătate a rămas în Italia, iar cealaltă jumătate vorbeşte româneşte. „Bunicul meu a venit în Iaşi în 1896 pentru a munci, iar în fiecare vară se întorcea în Italia, unde s-a şi căsătorit. Şi-a adus toată familia la Iaşi şi dintr-un simplu salahor a devenit antreprenor. Comuniştii i-au luat însă tot şi a ajuns zidar“, povesteşte Ligiu Forgiarini.
Bărbatul găteşte reţete străvechi cum ar fi mesta, un fel de cir românesc cu făină de porumb, grâu, cubuleţe de unt şi lapte sau minestrone, o supă din fasole, macaroane şi roşii. „Păstrăm toate tradiţiile de Crăciun şi facem o mică scenetă din figurine care arată Naşterea Domnului“, a mai spus ieşeanul.
Britanicul Christopher Lawson este unul dintre cei mai apreciaţi profesori străini de limba engleză de la Facultatea de Litere de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi. A părăsit Londra natală încă din perioada comunistă.
Ziua Naţională la Ambasada României
„În anii comunismului obişnuiam să merg la Ambasada României în Copenhaga pentru a sărbători Ziua Naţională. Era mâncare şi băutură bună. Acum, din păcate, manifestările nu mai sunt atât de ample. Dacă nu e ceva special în Piaţa Unirii nici nu-ţi dai seama dacă e sărbătoare“, spune profesorul.
Locuind în Iaşiul care l-a adoptat, Christopher nu sărbătoreşte nici Ziua Marii Britanii, de pe 23 aprilie. „E, de fapt, o combinaţie, între ziua Sfântului George şi ziua de naştere a lui Shakespeare. Mă consider la fel de patriot ca oricine, dar nu-mi place să mă dau în spectacol de Ziua Naţională, cum fac americanii sau francezii“, susţine Christopher Lawson.