Analiză Raport alarmant: segregare etnică în 20% dintre şcolile publice din judeţele din Regiunea Nord-Est a Moldovei

81 dintre cele 394 şcoli, din judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, care au furnizat date în cadrul monitorizării realizată de Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului, prezintă cel puţin o formă de segregare şcolară pe criterii etnice. Dintre cele 507 unităţi şcolare monitorizate, 113 au refuzat să ofere informaţii. Iaşiul are o rată de refuz de 61%.

Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO), alături de Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), a lansat pe 26 aprilie raportul de monitorizare „Segregare sau incluziune şcolară?”, document care radiografiază riscurile de segregare care apar în scolile din Regiunea Nord-Est a României. 

Lansarea a avut loc în cadrul evenimentului organizat împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pentru a marca finalul proiectul „Şcoala pentru toţi copiii!”, derulat în perioada aprilie 2015 – aprilie 2016.

Proiectul a implicat o serie de acţiuni pilot inovatoare privind monitorizarea, prevenirea şi combaterea segregării în educaţie, în regiunea Nord-Est – judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Au fost monitorizate în total 507 şcoli, dintre care 113 au refuzat să furnizeze informaţii.

Dintre cele 394 şcoli, din judeţele menţionate, care au furnizat date în cadrul monitorizării realizată de Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului, nu  mai puţin de 81 prezintă cel puţin o formă de segregare şcolară pe criterii etnice.

Corelarea datelor colectate din teritoriu indică faptul ca 50% dintre cele 112 localităţi ale căror unităţi şcolare au fost cuprinse în monitorizare, includ cel puţin o unitate şcolară în care se manifestă o formă de segregare şcolară pe criterii etnice.

Au fost identificate 32 de şcoli cu risc de segregare la nivelul întregii unităţi şcolare, 17 şcoli cu risc de segregare pe clădiri, 47 de şcoli cu risc de segregare pe clase şi 15 şcoli cu risc de segregare pe bănci.

„Legislaţia din România interzice segregarea şcolară, iar educaţia este recunoscută ca fiind una dintre pârghiile care ar putea să contribuie la ieşirea din sărăcie a generaţiei viitoare. Cu toate acestea, separarea copiilor în funcţie de etnie şi statut social persistă. Segregarea atrage după sine educaţie deficitară, iar aceasta perpetuează sărăcia”, au precizat autorii studiului.

Cea mai mare rată de refuz în a colabora cu autorii studiului s-a înregistrat la Iaşi. Din cele 100 unităţi şcolare implicate în monitorizarea riscurilor de segregare şcolară (situate în 21 localităţi), 39 (39%) au furnizat date care permit evaluarea segregării şcolare fie la nivel de unitate, fie la nivel de clase. Nu mai puţin de 61 de unităţi şcolare adresate în procesul de monitorizare (61%) au refuzat să furnizeze date.

De cealaltă parte, ce mai bine au colaborat cu CADO administratorii şcolilor din Vaslui. Din cele 101 unităţi şcolare implicate în monitorizarea riscurilor de segregare şcolară (situate în 15 localităţi), 93 (92.1%) au furnizat date care permit evaluarea segregării şcolare fie la nivel de unitate, fie la nivel de clase. Doar 8 unităţi şcolare adresate în procesul de monitorizare (7.9%) au refuzat să furnizeze date.