Poveştile lutului, în Parcul Copou (GALERIE FOTO)
0Timp de trei zile 100 de meşteri olari din întreaga ţară îşi expun creaţiile la cea de-a 29-a ediţie a Târgului Cucuteni. Spectacolul lutului modelat de mâinile bătătorite ale meşterilor i-a încântat pe ieşeni în acest final de săptămână.
A lăsat serviciul la fabrica de avioane pentru a se dedica pasiunii care acum îi pune pe masă pâinea „de toate zilele". Nicolae Diaconu Şofroneşti a venit la Iaşi tocmai din inima ţării, de la Braşov, pentru a-l prezenta vizitatorilor de la târg pe Ilie Moromete, citind „Scânteia".
Dați click pe imaginile de mai sus pentru mai multe poze de la Târgul de Ceramică
„Figurinele mele prezintă universul satului românesc, viaţa satului de altădată, nu cea de acum, pentru că azi ar trebui să-i fac în blugi şi cu cizme de cauciuc. Eu îi prezint în hainele de lucru de atunci", spune meşterul. Ţăranii săi i-au uimit până şi pe americanii din Washington, unde braşoveanul a fost invitat să-şi expună lucrările. „La Washington pe Moromete l-am făcut citind «Washington Post». Acolo am făcut şi un spectacol. Mi-am legat ochii şi am lucrat aşa", îşi aminteşte Diaconu.
Vine de 29 de ani la Târg
Venit tocmai din Miercurea Ciuc, Ladislau Vitoş şi-a adus, ca în ficare din cei 29 de ani de când vine la târg, roata pe care plămădeşte vasele ce ajung pe mese din întreaga ţară. Le vinde la preţuri mai mult simbolice pentru că ieşenii negociază „la sânge". Un vas pe care l-ar fi vândut cu 30 de lei l-a dat cu 20 de lei unei bătrâne. „Atât mi-a dat şi l-am lăsat aşa", spune meşterul.
Copiii au fost, în special, încântaţi de spectacolul olarului. „Cei mici mai ales sunt vrăjiţi. Le fac piese mici, imediat, pe roată şi le dau să se joace cu ele", zâmbeşte Vitoş.
Cu preţuri de la 20 la 30 de lei, vasele meşterului se vând „ca pâinea caldă". „Sunt piese utilitare, vase pentru sarmale, pentru friptură, căni pentru lapte, vin sau miere. Eu le fac dintr-un lut termoizolant, cu oxid de fier şi le ard la 1.000 de grade Celsius. Am evoluat împreună cu Târgul de la Iaşi. Evenimentul acesta este o sărbătoare pentru noi", spune meşterul.
Acesta şi-a plimbat creaţiile prin toată ţara, dar şi la evenimentele din străinătate la care a fost invitat. Cu toate acestea, spune că în ţară se simte cel mai apreciat. „E organizat superb. Am mai mers şi în alte ţări, dar public care să aprecieze aşa tare ceramica ca aici n-am văzut", spune Vitoş.
Reînvie o tradiţie uitată de 7.500 de ani
Meşterul Ionel Cococi vine pentru a şasea oară la Târgul de la Iaşi. Din anul 2000 acesta şi-a descoperit pasiunea care l-a captivat şi l-a transformat în unul dintre cei mai apreciaţi artişti de profil din ţară. Acesta aduce an de an la Târg replici după vasele unei civilizaţii mai vechi decît cea de la Cucuteni. „Civilizaţia Vădastra are peste 7.500 de ani, dar ceea ce este mai interesant, este că şi atunci se realizau obiecte de decor. Aceasta este şi noutatea pe care o aduc anul acesta la Târg. Am venit cu vase care sunt decorate nu numai pe exterior, ci şi în interior", spune Cococi.
Vasele sale nu sunt atinse de niciunul dintre instrumentele specifice epocii moderne. „Lucrez cu tehnica arhaică, în acelaşi fel în care se lucra acum 7.500 de ani. Nici măcar roata nu o folosesc. Vasele se ridică cu ajutorul «şnururilor» de lut care se aşează unul peste celălalt până se înalţă întregul vas", explică artistul popular.
N-a mai crescut preţurile de trei ani
La standul său vizitatorii târgului pot găsi inclusiv fragmente din vasele descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice din judeţul Olt. Replicile realizate de acesta, însă, uimesc prin supleţea formelor şi motivele geometrice desenate pe ele.
Cu toate că preţul lemnelor pe care le foloseşte la cuptor a crescut, la fel şi preţul transportului până la diferitele târguri la care participă, preţurile vaselor meşterului nu s-au mărit de trei ani. Acestea variază între 30 şi 40 de lei, dar lucrările mari ajung şi până la 400 de lei. „ Cred că este destul de puţin. Sunt conştient de puterea de cumpărare a tuturor, dar aici este, totuşi, vorba despre artă", spune meşterul care adaugă că la Iaşi nu are cumpărători, ci numai prieteni care îi vizitează standul an după an pentru a-şi îmbogăţi colecţiile.