Portret/Alexandra Andrei: „Folkul cere o stare specială“
0Deşi are doar 20 de ani, Alexandra a adunat premii de la mai toate festivalurile la care a participat. De pe la vârsta de 13 ani, Alexandra Andrei a cântat în corul „Glas de înger”, al bisericii din oraşul natal, unde interpreta colinde. În plus, a participat la mai multe concursuri muzicale, în calitate de solistă.
Tânăra spune însă că a descoperit muzica bună destul de târziu, la 17 ani, când a intrat la cercul de chitară al Liceului „Nicolae Iorga” din Negreşti, ţinut de Florin Onica, membru şi coordonator al trupei folk „Nu Acum“. „Aici ni se puneau proiecţii de muzică rock, folk, jazz şi aşa am învăţat ce înseamnă muzica de calitate“, îşi aminteşte Alexandra.
Visează să devină solista unui „band“
Tot la această vârstă a „adoptat“ prima ei chitară. Tatăl ei, fără să cânte, avea adunată o mică colecţie de instrumente muzicale, între care Alexandra a descoperit şi o chitară prăfuită. La 19 ani, artista compune prima piesă folk, cu care participă la Festivalul „Tulcea Folk Fest”, 2008. A frecventat apoi mai multe concursuri muzicale, de unde, aproape fără excepţie, se întoarce cu câte o distincţie. A obţinut premii pentru interpretare şi premii speciale ale juriului.
Cele mai importante pentru Alexandra sunt însă Trofeul „Menestreli în munţii Dornei”, în 2008, Trofeul „Tulcea Folk Fest”, luat în 2009 şi Premiul „Young and Folk”, câştigat la Brăila, în acelaşi an. Această ultimă distincţie constă în oportunitatea de a înregistra două piese la studioul din Bucureşti al Alinei Manole, cunoscută cântăreaţă de folk.
Deocamdată, are doar trei compoziţii proprii, cu care s-a prezentat la festivaluri. „Îmi doresc ca pe viitor să compun mai multe piese şi să susţin propriile mele recitaluri“, spune tânăra. De asemenea, Alexandra plănuieşte să fie solista unui band. Acum face backing vocals la „Nu Acum“.
„Folkul cere o stare specială. Eu cred că e muzica cea mai sensibilă, care mă caracterizează”, mărturiseşte tânăra. Piesele cântate de ea sunt lente şi sunt create pentru a atinge sensibilitatea ascultătorilor ei.
Pe de altă parte, artista crede că folkul nu mai este cel de altădată. Tinerii i-au adus îmbunătăţiri, astfel că acest gen a cunoscut un fel de explozie în ultimii ani. „Se observă o direcţie pozitivă nu numai prin numeroasele festivaluri care se organizează, dar şi din faptul că sălile sunt mereu pline, ceea ce înseamnă că lumea e încântată de ce ascultă“, spune Alexandra.
Profil
Născută: 1 iunie 1989, Negreşti, judeţul Vaslui.
Studii: Studentă în anul II la FEAA din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
Familie: Necăsătorită, mai are o soră.
Întrebări şi răspunsuri
Care sunt oamenii care te-au încurajat în cariera muzicală?
Părinţii m-au susţinut foarte mult. Sunt apoi persoane care m-au ajutat şi mi-au dat sfaturi, cum să transmit emoţia, cum să mă comport etc. Ca de exemplu Florin Onica, Paul Arva, dar şi colegii de scenă.
Cum îmbini folkul cu studiile de economie?
Am vrut să fac o facultate de artă, dar mi-am dat seama că nu pot concura cu cei care au făcut un liceu de specialitate. La FEAA am ajuns din auzite, din păcate a fost dezamăgitoare experienţa. Dar o să duc studiile la capăt, după care mă orientez spre publicitate.
Ce-i place
Iubeşte să se adune cu prietenii pentru a cânta. Îi place şi să stea singură, să aibă momentele ei de reculegere, în care să-şi asculte piesele şi să se încarce cu energia necesară pentru a face faţă activităţilor zilnice.
Ce nu-i place
Tânăra se simte iritată atunci când trebuie să aştepte pe cineva. De asemenea, nu-i place să-i spună alţii ce să facă şi nici când oamenii nu se ţin de cuvânt. E enervată când i se dau planurile peste cap, dar e afectată şi de atitudinea celor care nu apreciază munca artistului.