Lucrări fără acoperire legală pe şantierul Palas. Aflaţi reţeta unei mega-afaceri imobiliare pe spinarea ieşenilor

La opt luni de la decizia Curţii de Apel Oradea privind ilegalitatea ansamblului din centrul oraşului, constructorii lucrează nestingheriţi. Edilii ieşeni nu par interesaţi să aducă bani la bugetul local din proiectul imobiliar. 

Judecătorii de la Curtea de Apel Oradea au hotărât definitiv şi irevocabil în noiembrie 2010 că Primăria Iaşi a trecut ilegal, din domeniul public în privat, terenul de 12 hectare pe care se construieşte ansamblul rezidenţial Palas.

„În condiţiile în care s-a stabilit că această schimbare a regimului juridic a terenului este nelegală şi terenul se impunea a fi menţinut în proprietate publică, aprobarea contractului de asociere cu SC Iulius Group SRL în condiţiile Codului Comercial este de asemenea nelegală“, au spus judecătorii Curţii de Apel Oradea.

Iaşi: Proiectul Palas, gaură în bugetul Iaşiului

Deşi s-au apărat şi au replicat că decizia instanţei nu este corectă şi nu va fi pusă în executare decât după soluţionarea căilor extraordinare de atac, şefii din Primărie au făcut primele demersuri pentru a o pune în aplicare.  În luna februarie, edilii, prin votul majoritar al consilierilor locali, au trecut terenul din spatele Palatului Culturii înapoi în domeniul public, fără a găsi şi o altă formă de asociere cu investitorul.

„Hotărârea de la Oradea nu anulează şi contractul de asociere. Hotărârea de Consiliu Local şi contractul sunt acte juridice distincte. Instanţa nu a fost investită să se pronunţe şi la contract“, susţine Denisa Ionaşcu, şeful Serviciului Juridic din cadrul Primăriei.

Contractul de asociere în participaţiune între Consiliu Local şi SC Iulius Group stabilea condiţiile în care urma să fie construit ansamblul Palas. Aportul Primăriei la asociere a fost terenul de 12 hectare, iar al privatului efectuarea tuturor lucrărilor de investiţii în valoare de 200 de milioane de euro.

Iaşi: Bombă la Palas: Temelia proiectului, declarată ilegală

„Primăria ar trebui să înceteze lucrările“

Rezilierea acestei asocieri înseamnă că investitorul nu va mai fi supus unor obligaţii contractuale. Practic, investitorul de la Palas ridică imobile şi se foloseşte de terenul ieşenilor fără să plătească nimic.

Cinci clădiri de la Palas, demolate de instanţă (FOTO)

„Pentru ca Primăria să nu fie prejudiciată în urma hotărârii de la Oradea, suntem în proces pentru recuperearea cotei minime de profit“, a mai spus Denisa Ionaşcu. Articolul 28 din contractul de asociere spune clar că, în cazul încetării contractului, indiferent de motiv, părţile vor fi repuse de drept în situaţia anterioară, iar „Iulius  Group va prelua toate imobilele, amenajările şi dotările edificate pe terenul adus ca aport de Consiliu Local, pe care le va valorifica în totalitate“.

Specialiştii în drept sunt de părere că rezilierea unui contract între două părţi ar trebui să implice împărţirea beneficiilor şi a pierderilor şi că municipalitatea ar trebui să găsească o soluţie pentru stabilirea unor raporturi contractuale legale între Primărie şi investitor.

EXCLUSIV: Palasul dă peste cap traficul din Centru. Vezi aici principalele modificări ale circulaţiei auto din jurul Palatului Culturii (FOTO)

„Asocierea a fost reziliată de instanţă, iar între Primărie şi Iulius Group nu mai există niciun raport. Atunci când încetează orice asociere se pune problema împărţirii prejudiciilor şi beneficiilor. Primăria ar trebui să-şi retragă pierderile, iar Iulius Group să se îndrepte împotriva acesteia pentru că municipalitatea a garantat că terenul este bun de construit. Primăria ar trebui să notifice situaţia şi să oprească lucrările până la găsirea unei soluţii“, a spus Cătălin Bălan, profesor universitar în drept administrativ.

Încă de la emiterea hotărârii judecătoreşti, prefectul Dragomir Tomaşeschi a somat Primăria să intre într-o altă formă de asociere cu investitorul. „Am solicitat Primăriei să intre într-o stare normală de legalitate, trecerea terenului în domeniul public, o altă negociere cu investitorul şi un alt contract. Dacă refuză să intre în legalitate, va suporta consecinţele“, a declarat prefectul.

Atitudine pasivă

Profesorul universitar Cătălin Bălan suspectează o înţelegere între primar şi investitor.

„Primăria este în culpă acum pentru că are o atitudine pasivă faţă de desfăşurarea evenimentelor. Îşi asumă riscuri pentru că se face că nu observă că investitorul construieşte acolo fără drept. Această atitudine poate duce la urmări mult mai grave. Poate au o înţelegere între ei şi de aceea se amână luarea unei decizii“, a mai spus Cătălin Bălan.  „Acel contract nu mai are efecte juridice. Din moment ce s-a anulat hotărârea de CL, Primăria trebuie să dea o nouă hotărâre“, a concluzionat Florin Kovacs, avocat.