Istoria celebrei mănăstiri Golia din Iași. Un trecut bântuit de incendii
0Mănăstirea Golia a fost una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova la mijlocul anilor 1800, însă incendiile și abuzurile cotropitorilor au adus-o în ruină câțiva ani mai târziu.
Istoria mănăstirii Golia începe în secolul XVI, iar numele acesteia provine de la ctitorul său, logofătul Ioan Golia. În prezent, biserica are mai multe stiluri în arhitectură, reprezentative fiind stilurile baroc și bizantin, clădirea fiind ridicată în momentul în care Renașterea târzie apărea în Principatele Române.
În curtea bisericii se află o casă din secolul al XVIII-lea, în care au locuit personaje importante, cum ar fi, de exemplu, Ion Creangă, în perioada în care acesta a fost diacon.
În anul 1650, voievodul Vasile Lupu a hotărât ca biserica, adusă la ruină între timp, să fie construită de la zero, construcția fiind terminată abia zece ani mai târziu de către fiul său, Ștefăniță Vodă.
Până la construirea actualei catedrale mitropolitane din Iaşi, în anul 1834, mănăstirea Golia a fost cea mai mare biserică din Moldova cu o suprafaţă în interior de 507 metri pătrați.
„Se mai păstrează astăzi în biserică două sfeşnice mari şi singurul candelabru original de la Vasile Lupu, comandat de voievod în Danemarca. Candelabrul din metal galben are forma unei coroane imperiale bizantine, deasupra având o acvilă bicefală (simbolul împăraţilor din Bizanţ) şi monograma domnitorului, încadrată de stema Moldovei, capul de bour. Explicaţia pentru aceste simboluri este legată de visul măreţului domnitor moldovean de a ajunge împărat al tuturor creştinilor ortodocşi din Imperiul Otoman. În pronaosul bisericii Goliei se găsesc mai multe morminte medievale ale diferiţilor ctitori care au făcut danii importante de-a lungul timpului”, se arată pe site-ul mănăstirii.
Oștile polone care se aflau în Moldova în jurul anilor 1685-1686, au incendiat mănăstirea, vinovații fiind mai apoi pedepsiți prin spânzurare, la ordinul regelui polon Ian Sobieski.
Mănăstirea Golia a găzduit și mai multe nunți domnești, printre cele mai importante fiind nunta fiicei lui Constantin Brâncoveanu, Maria, cu Constantin Duca Vodă, cununia fiind oficiată de Iacov, fost patriarh al Constantinopolului, cel despre care se spune că a fost înmormântat chiar în curtea bisericii, dar mormântul nu a fost găsit până în zilele noastre.
Alte câteva incendii au pus în pericol mănăstirea care a mai fost restaurată abia la începutul anilor 2000, abia în anul 2015 încheindu-se restaurarea picturilor din interior.