Hanul Trei Sarmale, într-o fotografie vintage rară de la începutul secolului XX. Povestea legendarului local din Iaşi
0Majoritatea ieşenilor identifică imaginea Hanului Trei Sarmale din Iaşi cu clădirea existentă în momentul de faţă la intrarea în oraş. Cu toate acestea, hanul construit iniţial a fost dărâmat acum aproape 50 de ani.
Unul dintre cele mai celebre hanuri din România, "Trei Sarmale" din Iaşi, are o istorie bogată şi frumoasă care riscă să se piardă complet din cauza indiferenţei arătate de către actualii proprietari ai clădirii. Hanul stă închis de mai mult de zece ani şi se află într-o stare de degradare uriaşă, care va duce, cel mai probabil, la dărâmarea lui.
Clădirea a avut un traseu extrem de complicat după 1989, fiind şi acum obiectul unui litigiu în justiţie. Iniţial, din 1990, a trecut în proprietatea SC Turism Moldova SA, dar în 2007 o decizie judecătorească l-a retrocedat lui Magda Chiosac şi Rodica şi Grigore Luca, copiii lui Dumitru Luca, ultimul moştenitor al hanului înainte de naţionalizarea din 1984. Decizia din 2007 este contestată de proprietarul Turism Moldova, pe motiv că actualii proprietari nu puteau să primească clădirea deoarece aceasta nu mai există.
Într-adevăr, în 1969 hanul a fost trecut în administrarea Oficiului Naţional de Turism (ONT), în acel moment fiind o ruină. Nu exista instalaţie de iluminat, încălzirea era asigurată cu sobe şi se impunea înlocuirea stâlpilor de susţinere putrezi şi a învelitorii de carton. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului, demolându-l în 1970 şi reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât înainte (foto jos). După realizarea acestor lucrări, hanul a fost redeschis în vara anului 1971.
Recent, o casă de licitaţii a scos la vânzare o fotografie vintage a hanului (cea care ilustrează acest articol), datând, aproximativ, de la începutul secolului XX, care a fost vândută online cu preţul de 86 de euro.
Istoria hanului este străveche. Prima menţiune documentară este un act de judecată din perioada anilor 1675-1680, prin care doi negustori armeni ajunşi în faţa preotului-paroh dezbăteau tocmai arendăşia Hanului "Trei Sarmale".
„Local de petrecere, la care obicinuiau părinţii noştri să meargă în zilele de sărbători, cînd se săturau de aerul închis al oraşului, era crîşma numită «la Trei Sarmale», situată pe şoseaua Socolei, peste drum de Grădina Domnească“, povestea, în 1913, N.A. Bogdan în cartea Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, 1997-2004. Ieşenii erau atraşi şi de „meşteşugul deosebit cu care pregătea mîncările o crîşmăreasă din vremuri”.
Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intraţi în han erau serviţi cu câte trei sarmale. Bucatele alese şi vinurile din podgoria Bucium nu lipseau niciodată de pe mesele călătorilor care se adăposteau aici de oboseala drumului.
Vasile Alecsandri îl pomeneşte într-o scenă din "Sânziana şi Pepelea". Ion Creangă sau Mihai Eminescu, care l-a caracterizat pe Dimitrie Petrino cu apelativul de Baron de trois sarmaux, artistul Emanoil Bardasare l-a pictat într-un tablou din 1883, Octav Băncilă a imortalizat într-un tablou chipul hangiţei Safta Dimitriu-Luca (tabloul se află astăzi la Pinacoteca din Iaşi). Tot Băncilă a expus la han, pe 1 mai 1920, tabloul "Muncitor frângând spada", motiv pentru care poliţia a închis localul. Printre oaspeţii de seamă se mai numără Mihai Codreanu sau Păstorel Teodoreanu.
Mai puteţi citi:
Hanul-simbol al Iaşiului, scos la licitaţie. Moştenitorii de drept contraatacă