FOTO În locul unde au fost ucişi 500 de oameni, va fi construit primul muzeu din ţară destinat Holocaustului
0Fostul sediu al Chesturii de Poliţie, de pe strada Vasile Alecsandri, din Iaşi, a fost, joi, loc de comemorare a victimelor unuia dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România.
Potrivit Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, în timpul pogromului din 1941, au fost ucişi 14.850 de evrei. Joi, la Iaşi, a fost comemorat acest eveniment prin prezenţa ambasadorului Israelului în România, Excelenţa Sa, d-na Tamar Samash şi viceprimarul Ierusalimului, dna Yael Antebi precum şi ambasadorul SUA în România, Excelenţa Sa, dl. Hans Klemm.
Urmaşi ai celor care au murit, dar şi supravieţuitori ai masacrului şi-au găsit cu greu cuvintele pentru a exprima emoţia momentului. „Îmi revine sarcina de a le mulţumi celor care fac dreptate acelor oameni care au murit nevinovaţi, dar şi dreptate istoriei. Iaşul îndeplineşte azi o datorie de onoare. Aici veţi face un muzeu în care generaţiile de azi şi de mâine vor afla adevărul istoriei”, a spus Aurel Vagner, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
Iancu Ţucărman, unul dintre supravieţuitorii pogromului din 1941 şi-a stăpânit cu greu emoţiile rememorând ziua de 29 iunie 1941: „Aflându-mă azi aici, am un sentiment confuz. Aici, în această curte, am stat culcat la pământ neavând voie să mă mişc, de pe data de 29 iunie 1941 până a doua zi dimineaţă când, ne-au dus către o destinaţie necunoscută pentru noi, şi ne-au urcat în vagoane, în trenurile morţii. Am stat chiar sub unul dintre aceşti copaci, care sunt astăzi foarte înalţi, pe atunci era firav, aşa cum eram şi eu la acea vârstă…Mulţumesc lui D-zeu că am ajuns să vă vorbesc astăzi“.
„Cu toţii avem cunoştinţă despre ce s-a întâmplat în acele zile aici în curtea Chesturii de Poliţie, unde au fost ucişi 500 de oameni, sau în trenurile morţii, istoria nu nu ne lasă să uităm. Ceea ce este cu adevărat regretabil, este că responsabilii Pogromului nu au plătit aşa cum ar fi trebuit pentru faptele lor. Majoritatea au fost condamnaţi la 25 de ani muncă silnică sau închisoare pe viaţă. Pedeapsa unora a fost însă redusă de autorităţile vremii, în timp ce alţii, au fost eliberaţi prin legile de amnistiere din 1950 şi 1962-1964. De aceea, astăzi, suntem datori să ne aducem aminte şi să marcăm memoria acestui trist eveniment, iar aici, la fosta Chestură de Poliţie, punem azi piatra de temelie a primului muzeu din ţară destinat Holocaustului. Acesta va aminti mereu de jertfa acelor oameni nevinovaţi“, a declarat Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
„Sunt clipe în viaţă când se amestecă tristeţea cu bucuria. Este o zi tristă şi grea ştiind ce s-a întâmplat aici, în această zi, în urmă cu 76 de ani. În beciurile Chesturii se triau oamenii, erau scoşi afară şi împuşcaţi şi apoi curtea era spălată de râurile de sânge de alţi evrei conştienţi că şi pe ei îi aşteaptă moartea. Suntem bucuroşi că am reuşit să venim azi aici şi să le păstrăm amintirea. Generaţiile care vor veni trebuie să cunoască adevărul, nepoţii şi strănepoţii noştri trebuie să fie şi ei martori la trecut. Am găsit azi, aici în muzeu, biblia noastră, a evreilor, şi locul ăsta devine astfel sfânt pentru noi, pentru că dumneavoastră ne respectaţi şi tradiţia religioasă. Pentru acest lucru, vreau să mulţumesc preşedintelui Maricel Popa, când m-a invitat aici nu am ştiut unde vin, dar când am văzut ce este aici m-am emoţionat profund”, a spus Rabinul Iosef Wasserman.
În semn de omagiu pentru cele 6 milioane de evrei, victime ale Holocaustului, astăzi, oficialităţile prezente la comemorarea de la fosta Chestură de Poliţie au aprins 6 lumânări şi au plantat 6 brazi ca simbol al eternităţi şi memoriei colective.
Citeşte şi:
FOTO Oraşul tramvaielor pictate: cum a apărut „caravana“ mijloacelor de transport personalizate