Cum vă feriţi de hoţii de buzunare din Iaşi. Nu vă lăsaţi „lămâile“ la „primărie“!
0Delincvenţii care fac un „ban cinstit" în staţiile de călători din Capitala Moldovei au un limbaj codificat prin care îşi desemnează victimele şi se atenţionează când apar organele legii.
Specialiştii în „croitorie" din Iaşi pun ochii pe „coji", „lămâi", „mori", „crocodili" şi „melci". „Scafa" lor pricepută le găseşte chiar dacă sunt la „primărie", în răceala unui „fulg" sau în „căldura" „spitalului".
„Croitorii" nu se apucă de treabă fără să aibă un „ambasador" în apropiere şi se roagă în fiecare zi să întâlnească un „arhiepiscop". Deşi munca lor este foarte delicată, meşterii se feresc cât pot de „mănuşi" şi caută să nu vadă niciodată „ţapul roşu".
Pentru cine are nevoie de traducere, iată mai jos un dicţionar al limbajuluui codificat folosit de hoţii de buzunare când acţionează în staţiile de călători şi mijloacele de transport în comun din Iaşi:
-„coajă" - portofel;
-„ploască" - geantă;
-„lămâi" - bani;
-„moară" - ceas;
-„spital" - palton;
-„căldura" - buzunarul din interiorul hainei;
-„primărie" - buzunarul de la spate al pantalonilor;
-„fulg" - borsetă;
-„scafă" - mână;
-„lustră" - pălărie;
-„mănuşi" - poliţişti;
-„melc" - inel;
-„arhiepiscop" - persoană cu mulţi bani;
-„ţap roşu" - procuror;
-„croitorie" - furt din buzunare;
-„ambasador" - complice;
-„crocodil" - telefon mobil.
Mai citiţi:
Află care sunt staţiile de călători din Iaşi unde hoţii de buzunare acţionează cel mai des