Cum au şubrezit Revoluţia şi criza economică „nucleul societăţii“ din capitala Moldovei
0Un raport pe ultimii 56 de ani arată că imediat după Revoluţie numărul divorţurilor raportate în judeţul Iaşi a înregistrat cea mai mare valoare. Alarmant este că, în 2016, şi cel mai mare judeţ din Moldova a raportat spor natural negativ, înscriindu-se astfel în trenul naţional.
Pentru prima dată după 1960, anul trecut în judeţul Iaşi au fost înregistrate mai multe decese decât naşteri. Datele au fost prezentate de statisticienii ieşeni care au tras şi un semnal de alarmă.
„În anul 2016, judeţul Iaşi a înregistrat un spor natural negativ (-123 persoane), singurul an din perioada 1960-2016, în condiţiile în care s-au înregistrat doar 11 născuţi-morţi şi 58 decese la o vârstă de sub 1 an. La nivelul judeţului Iaşi, cei mai mulţi născuţi-vii s-au înregistrat în anul 1975 (18.331 născuţi-vii), pe când cei mai puţini născuţi-vii au fost înregistraţi în anul 2011 (8.604 născuţi-vii). Cele mai multe decese au fost înregistrate în anul 2015 (9.066 decese), iar cel mai mic număr a fost înregistrat în anul 1965 (4.222 decese)“, a transmis directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, Ciprian Iftimoaei.
Astfel, cel mai mare judeţ din Regiunea de Nord-Est, care este cea mai săracă zonă din ţară, se înscrie în trendul naţional al sporului negativ. Acest fenomen, al scăderii masive a numărului de nou-născuţi este vizibil de la an la an şi poate fi corelat cu creşterea vârstei medii la prima căsătorie.
„Modelul familiei este influenţat şi de vârsta medie la prima căsătorie, care a crescut simţitor datorită procesului de instruire publică, prelungirii şcolarizării, precum şi noului comportament demografic generat de condiţiile de viaţă ale societăţii“, a subliniat şeful DJS. Conform informaţiilor statisticienilor ieşeni, la nivelul judeţului, vârsta medie la prima căsătorie a soţului variază între 28,4 ani (2010) – 29,9 ani (2015) iar cea a soţiei se situează în intervalul 25,5 ani (2010) – 26,9 ani (2015).
Numărul căsătoriilor şi cel al divorţurilor au fluctuat constant în ultimele aproape şase decenii. Astfel, în cazul căsătoriilor, vârful l-a constituit 2007, în timp ce perioada de criză economică de după 2009 a redus la aproape jumătate numărul acestora. În ceea ce priveşte divorţurile de la Iaşi, vârful este atins imediat după Revoluţie.
„După cum putem observa, aceşti ani sunt asociaţi cu momente importante în istoria recentă a României. În 1989 a avut loc prăbuşirea blocului comunist, iar în 2007 a avut loc aderarea la Uniunea Europeană. Cele mai puţine căsătorii au fost înregistrate în 2011, fiind vorba de 4.291 căsătorii, în plină criză economică globală, iar cele mai puţine divorţuri au fost înregistrate în anul 1970, un număr de doar 119 divorţuri”, a precizat Ciprian Iftimoaei.
Totodată, în ultimul deceniu se observă că vârsta medie a mamei la prima naştere a crescut constant de la 22,7 ani în 1995 la 27,1 ani în 2015, fiind înregistrate diferenţe între mediul urban şi rural: „Există o diferenţă semnificativă (4-5 ani) între vârsta media a mamei din mediul urban la prima naştere şi vârsta medie a mamei din mediul rural la prima naştere“.
Pe baza datelor statisticese pot fi subliniate câteva transformări ale tipurilor de familii: „Modelul actual al structurii şi comportamentului familiei se caracterizează şi prin creşterea persoanelor celibatare, precum şi a fenomenului de amânare a căsătoriilor, în special la vârstele tinere. Modificări s-au produs şi în ceea ce priveşte comportamentul nupţial: restrângerea ponderii căsătoriilor timpurii şi a familiilor cu copii la vârste tinere. În schimb, a crescut ponderea căsătoriilor târzii, a familiilor fără copii, şi au apărut ca un fenomen social aşa-numitele «căsătorii de probă», concubinajul sau «uniunile consensuale»“.
Citeşte şi: