Ce presupune grădinăritul urban şi care sunt beneficiile pentru mediu. „Este pe val în ţările civilizate“
0În ţările dezvoltate, grădinăritul urban este tot mai prezent. Potrivit agriculturemontreal.com, unul din trei locuitori din Montreal îngrijesc o grădină aflată în spaţiul urban, iar această practică devine atractivă şi pentru români.
În volumul „Trăieşte mai bine. Îndrumar de ecologie urbană“, redactat de activista Anca Gheorghică, ieşeanca vorbeşte despre ce presupune practicarea grădinăritului urban.
„Agricultura urbană este pe val în ţările dezvoltate, spaţiile citadine fiind din ce în ce mai mult reconfigurate pentru a face cât mai uşoară pătrunderea naturii în oraşe şi pentru a permite oamenilor o mai bună relaţionare cu mediul înconjurător şi cu hrana pe care o consumă“, menţionează Anca Gheorghică, fondatorul Asociaţiei „Mai Bine“ din Iaşi.
Potrivit acesteia: „Agricultura în mediul urban şi agricultura tradiţională pot şi trebuie aduse împreună pentru a oferi alternative sustenabile populaţiei din Românua”.
Pentru a iniţia o cultură proprie puteţi folosi spaţiul din balcon, dar şi terasele de deasupra blocurilor. Sunt legume şi fructe care pot fi crescute cu succes în ghivece şi jardiniere printre care tomate, fasole, morcovi, păstăi, ridichi sau căpşuni. Pentru cele mai multe dintre acestea puteţi folosi pământ de ghiveci.
Practicarea grădinăritului urban asigură diferite beneficii pentru mediu, potrivit activistei, printre care „reducerea dependenţei de petrol şi emisii de CO2, neutralizarea impactului comerţului risipitor care face ca alimentele să parcurgă în medie 2500 de kilometri până să ajungă în farfuriile noastre, dar favorizează legăturile sociale, convivialitatea şi restabileşte legătura directă între producător şi consumator“.
Citeşte şi: