Anul Nou la ieşeni, între lenjerie intimă roşie şi colaci „de logodnă“. Ce trebuie să faci în ultima zi din an ca să ai noroc în dragoste

Credinţele şi tradiţiile care învăluie trecerea dintre ani încă se mai păstrează în unele zone ale Moldovei, în special în regiunile rurale.

Sărbătorile „de trecere", cum este şi cea de Anul Nou sunt ocazii numai bune pentru ca tinerele fete să-şi manifeste afecţiunea faţă de „alesul" lor sau pentru ca bătrânii să vadă dacă anul care începe va fi unul secetos sau unul bun pentru culturi.

„Perioada dintre Crăciun şi Bobotează este de 12 zile, atâtea luni câte are un an. Fiecare gest din această perioadă are valoarea unui simbol, a unui «omen», iar oamenii sunt atenţi la tot ce fac. Este perioada în care noaptea are amplitudinea cea mai mare şi ziua cea mai mică, fapt din care rezultă o luptă. De aceea în această perioadă se organizează ceremoniale cu substrat agricol, cete de colindători. În aceste zile există credinţa că spiritele malefice se află printre noi. De aceea cetele de colindători vin cu bătăi din tobe, cu zurgălăi şi strigături. Sunt gesturi care apără de spirite", explică etnograful Vasile Munteanu, directorul Direcţiei de Cultură Iaşi.

Pregătiri ca de război pentru bătaia de la Ruginoasa

Ce superstiţii cu strigoi şi vârcolaci mai au românii de Sf. Andrei

Prezic vremea în măruntaiele porcului

De asemenea, trecerea dintre ani este şi o perioadă propice pentru practicile pre-maritale. „Sunt practici similare celor de la Sfântul Andrei, numai că fetele nu mai fac singure acest lucru, ci este o formă de previziune colectivă. De asemenea, seara Ajunului de An Nou este foarte indicată pentru primele contacte în vederea încheierii căsătoriilor", spune Vasile Munteanu. Astfel, fetele pot să-şi manifeste interesul vădit pentru un băiat din ceata de flăcăi care vine să le colinde. „Fata pregăteşte un colac special şi-l oferă băiatului în văzul tuturor. Acest lucru echivalează cu o declaraţie de dragoste. Băiatul  fie ia colacul şi pleacă, fie îl lasă şi spune că vine peste câteva zile cu părinţii, de obicei de Bobotează, pentru a stabili detaliile căsătoriei", explică etnograful.

Ajunul Anului Nou este o seară favorabilă şi pentru previziunile meteorologice. „Se face calendarul din coji de ceapă cu sare, se scrutează stelele sau măruntaiele porcului pentru a vedea dacă anul care vine va fi unul bogat în precipitaţii sau unul secetos", susţine Vasile Munteanu.

Iaşi: Superstiţii şi tradiţii de Sfântul Vasile

Superstiţiile „moderne"                                                            

Sărutul de la miezul nopţii este una dintre superstiţiile adoptate de ieşeni cu plăcere. Se crede că acesta semnifică modul în care vor evolua relaţiile cu oamenii în cauză pe parcursul anului care începe. De asemenea, un obiect de lenjerie intimă de culoare roşie purtat la petrecerea de Revelion se crede că va atrage un an nou mai norocos.

Banii din buzunare sunt o altă superstiţie de care majoritatea ţine cont la trecerea dintre ani. Pentru ca în următoarele 12 luni să nu lipsească banii, se crede că este suficient ca petrecăreţii să aibă în buzunar măcar câteva monede.

Problema datoriilor este una care îi macină pe mulţi în noaptea dintre ani. Ieşenii încearcă, pe cât posibil, să-şi achite datoriile înainte de petrecerea de Revelion.

De asemenea, se spune că prima persoană care trece pragul unei case în prima zi din noul an ar trebui să fie bărbat. Blonzii şi roşcaţii, însă, se crede că aduc ghinion, aşa că ar fi ideal să intre un bărbat înalt şi brunet.