12 tone de apă sfinţită la slujba de Bobotează ţinută în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Sunt aşteptaţi peste 1.500 de credincioşi
0Ierarhii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei continuă tradiţia scoterii a 12 butoaie de apă sfinţită în curtea Catedralei Mitropolitane pentru slujba din data de 6 ianuarie.
Una dintre cele mai importante sărbători religioase creştine, Botezul Domnului, este celebrată la Iaşi printr-o slujbă impresionantă ţinută de un sobor de preoţi condus de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Liturghia va începe la ora 9.00, iar în jurul orei 12.00 ÎPS Teofan va oficia slujba pentru sfinţirea apei din cele 12 butoaie cu o capacitate de câte 1.000 de litri scoase în curtea din spatele Catedralei Mitropolitane.
Peste 1.500 de credincioşi iau parte în fiecare an la ceremonialul religios şi se înghesuie ulterior să-şi umple cu Agheasmă Mare recipientele pregătite de acasă.
„Fiecare creştin ortodox trebuie să ia din Agheasma Mare de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă din aceasta pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau la sărbători mari, după ce venim de la biserică, atunci când nu ne împărtăşim. Credincioşii gustă din Agheasma Mare timp de 8 opt zile în şir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie“, se arată în Catehismul Ortodox.
În acelaşi timp, Ajunul Bobotezei, ziua de duminică, 5 ianuarie, este reglementată de normele ortodoxe drept zi de post negru.
„Principalul obicei de Bobotează este sfinţirea apelor, ape care de altfel unesc lumea. Este apa Botezului care oricum sfinţeşte tot şi care uneşte tot, dar este şi o reprezentare populară. Toate părţile lumii comunică între ele prin firişoarele de apă. Existau locuri în care această apă era păstrată încă un an de zile folosită de leac, pentru animale, pentru fertilizare, la semănat. De Bobotează se întâmpla ca în general femeile atârnau de gâtul preotului un fuior de cânepă şi asta pentru faptul că Maica Domnului, care este Marea Ţesătoare, la sfârşitul zilelor va arunca un fuior de cânepă prin iad şi va lăsa să se prindă de ea ultimii păcătoşi şi este ultima şansă de salvare pentru ei”, a detaliat, pentru doxologia.ro, Laura Jiga Iliescu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti.
Gospodinele din Moldova prepară în zilele dinaintea Bobotezei colivă din grâu încolţit, precum şi "pelincile Domnului" sau julfa, prăjitură gătită şi în Ajunul Crăciunului.
„Tradiţia spune că până în ziua de Bobotează se continuă jocurile cu măşti care au început în ultima zi a anului trecut. Oamenii merg şi iau agheazma de la Biserică o aduc acasă, iar cu ea stropesc colţurile locuinţei. Acelaşi lucru îl face şi preotul care merge din casă în casă. Se stropesc şi animalele pentru belşug şi sănătate", a explicat Adrian Ardelean, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi.
Printre tradiţiile respectate încă cu sfinţenie în zona Moldova este şi aceea conform căreia, în ziua de Bobotează, apa nu se foloseşte sub nicio formă la treburile gospodăriei. În mai multe sate din zona Bucovinei, în special, preotul care a ţinut slujba aruncă în apele reci ale râurilor crucile de gheaţă, pregătite special pentru Bobotează. Bărbaţii în putere se aruncă în apă şi se întrec pentru a recupera crucea şi a o aduce la mal. Se spune că cel care reuşeşte să îndeplinească sarcina va fi binecuvântat tot anul.
Mai puteţi citi:
FOTO Crucile de gheaţă ale Bobotezei, o tradiţie de aproape 150 de ani