PORTRET: Hunedoreanul Cornel Cismaş l-a avut ca dascăl la catedră pe Lucian Blaga
0Un profesor devean a frecventat cursurile de filosofie predate de Lucian Blaga, poetul-filosof propus în anul 1956 la Premiul Nobel pentru literatură.
Profil
Născut: 24.01.1927
Studii: Facultatea de Litere şi Filologie
Familie: Căsătorit, un copil
Experienţă: Profesor de limba şi literatura română
Profesorul Cornel Cismaş vorbeşte despre poetul Lucian Blaga cu o evlavie aparte. Este încă marcat de modestia şi de echilibrul marelui poet-filosof cunoscut ca fiind autorul „Poemelor luminii”. Student fiind, profesorul devean l-a cunoscut pe poet, în 1946, când acesta preda Filosofia Culturii la Universitatea „Regele Ferdinand I”, cum se numea pe atunci actuala „Babeş-Bolyai”. Cismaş era student la filologie dar frecventa, din curiozitate, şi cursurile altor facultăţi.
Şcoală în vremuri grele
„Auzisem de Blaga şi am început să merg la cursurile lui. Mi-l amintesc perfect. Era un bărbat înalt care călca apăsat. Se plimba prin Cluj cu capul aplecat, gânditor.Nu avea o retorică prea bună, dar impresiona prin logica argumentelor filosofice. M-a fascinat viziunea lui asupra vieţii. Cred că este printre puţinii poeţi care a avut o legătură atât de strânsă cu satul românesc pe care îl evoca adesea în cursurile sale”, îşi aminteşte Cismaş. Perioada facultăţii revine în amintirea profesorului Cismaş ca fiind una foarte grea. „Nu aveam ce mânca. În ţară era foamete. Trenurile foamei care veneau din Moldova aduceau cu ele valuri, valuri de flămânzi. Mămăliga era mâncarea de bază a studentului din acei ani.
A predat 42 de ani
În plus, clasa muncitoare căuta mereu să se răzbune pe studenţi, pe care îi considera ca facând parte din intelectualitatea care îi asuprea pe cei săraci. Uneori aveau loc adevărate lupte între muncitori şi studenţi, care erau pur şi simplu asediaţi în cămine”, povesteşte Cismaş. În primăvara lui 1948, Lucian Blaga primeşte o lovitură grea. „Era dimineaţă şi Blaga venise ca de obicei la cursuri când a fost oprit de portarul Universităţii care i-a spus că nu mai are voie să predea. Profesorul s-a întors din drum şi s-a retras în apartamentul său din Cluj. Am vrut să-l vizitez acasă, dar nu avea voie să primescă pe nimeni din facultate”, spune hunedoreanul.
După ce şi-a finalizat studiile, Cismaş avea să devină profesor de limba şi literatura română. Timp de 42 de ani, cât a predat, a încercat să insufle elevilor săi dragostea pentru poezia lui Blaga. „În timpul orelor le explicam elevilor frumuseţea şi înţelepciunea versurilor poetului-filosof. O parte dintre elevii mei au fost chiar în satul Lancrăm la mormântul din faţa bisericii al poetului. Un mormânt modest asemeni modestiei ce i-a caracterizat viaţa”, spune Cismaş.
Întrebări şi răspunsuri
Au mai existat ocazii în care să reânviaţi memoria poetului?
Da. În 1995, la un veac de la naşterea lui Lucian Blaga, am fost invitat de o revistă de literatură din Sydney, Australia, să scriu câteva cuvinte despre autorul „Poemelor luminii”. Am socotit invitaţia drept un dar pentru „Marele Anonim”- aşa cum a preferat poetul să fie toată viaţa.
Aţi lucrat la catedră 42 de ani. Ce-i lipseşte dascălului de astăzi?
Dăruirea. Dorinţa de a insufla elevului plăcerea de a învăţa. Asta şi din cauză că profesorul nu e motivat. Dar oricum, un profesor trebuie să-i explice unui elev, nu să-i dicteze, să-i înşiruie un talmeş-balmeş de noţiuni şi idei. Acest tip de a preda va naşte nişte elevi mediocri, pentru care a învăţa se reduce la a memora pe de rost.
Ce-i place
Profesorului devean îi place să fie informat. „Citesc trei-patru ziare pe zi. De asemenea, am un grup de prieteni cu care îmi place să mă întâlnesc şi să depănăm amintiri”, spune Cismaş.
Ce nu-i place
Lupta politică fără nicio motivaţie. „De fapt, ea are o motivaţie, dar nu are nicio legătură cu interesul cetăţeanului. Nu-mi place nici să văd politicieni care sunt un fel de Gică-Contra aşa de doru’ leli”, spune Cismaş.