PORTRET Cristian Ungureanu promovează frumuseţile Retezatului pe pânză
0De cinci ani, lectorul hunedorean vine împreună cu studenţii săi în Retezat pentru a transpune în pictură frumuseţea zonei. Deşi a urmat cursurile unui liceu cu profil real, Cristian Ungureanu nu a ţinut cont de sfaturile părinţilor săi care „îl vroiau inginer” drept pentru care, în 1990, era student în cadrul Facultăţii de Arte din Iaşi.
„Părinţii mei erau de părere că un artist nu se va putea descurca din punct de vedere financiar, aşa că îşi doreau să merg la Politehnică. Dar eu intuisem că inginerii nu vor mai fi la mare căutare. În plus, iubeam arta. Aşa că am dat examen la Arte Plastice unde am fost admis”, povesteşte Ungureanu.
Imediat după terminarea facultăţii, în 1996, artistul porneşte spre Occident cu gândul de a ajunge la New York, capitala artei contemporane. Se opreşte însă în Italia, la Verona, unde timp de şapte ani a schimbat mai multe locuri de muncă şi a pictat. „Am muncit orice ca să mă pot întreţine. Cu toate acestea, am continuat să pictez până când am reuşit să mă fac cunoscut în Verona. Aşa am ajuns să pictez o replică a icoanei Sfintei Treimi pentru mitropolitul Veronei, pictură care împodobeşte pereţii Palatului Mitropoliei”, spune Ungureanu.
S-a reîntors în ţară
După şapte ani de Occident, Ungureanu este contactat de decanul Facultăţii de Arte Plastice din Iaşi care îi propune să vină să le predea studenţilor. „Am acceptat oferta după un an de stat pe gânduri. Şi asta pentru că întoarcerea este mai grea decât plecarea. Atunci când pleci e uşor. În plus dinamica vieţii din România este mult mai complicată decât cea din Occident. Cu toate acestea, am acceptat”, explică artistul.
Proiect de promovare a Retezatului
Întâlnirea cu Retezatul a avut loc în urmă cu cinci ani. Totul a pornit de la iniţiativa omului de afaceri hunedorean, Valentin-Norbert Ţăruş, care a dorit să promoveze frumuseţea Retezatul prin artă. „Vin aici cu un grup de studenţi şi pictăm aceste locrui extraordinare. Cred cu tărie că Retezatul este cel mai fascinant loc din Europa. Iar pentru un artist, întrepătrunderea dintre imaginea locurilor şi legendele care vorbesc despre Retezat ca fiind «Ţara Uriaşilor» este o adevărată muză. Anul acesta, în tabăra noastră de creaţie, cei 19 studenţi, au făcut peste 60 de tablouri care redau frumuseţea artistică a acestor locuri”, povesteşte artistul.
Înj opinia sa, o parte dintre aceste tablouri pot fi prezentate cu succes în orice galerie de artă contemporană din lume.
Întrebări şi răspunsuri
Poate un artist roman să trăiască de pe urma creaţiilor sale?
La ora actuală, da. Oamenii s-au schimbat foarte mult, iar interesul pentru artă începe să se manifeste la tot mai multe persoane. Remarc, cu satisfacţie, că există români care nu au o situaţie materială foarte bună, dar care sunt interesaţi să achiziţioneze o operă de artă. Din punctual meu de vedere, această tendinţă spre culturalizare, este un semnal clar că suntem pe drumul cel bun.
Până unde va merge ideea de promovare a Retezatului prin artă?
Intenţia mea este ca această tabără să fie transformată într-un simpozion internaţional. Am deja contacte cu studenţi din Anglia, Franţa şi Germania. În acest context, sper ca de anul viitor, în Retezat, să avem artişti din aceste ţări.
Ce proiecte de viitor aveţi?
Lucrez la un proiect al unui Muzeu de Artă Bizantină în care vor fi expuse cele mai celebre 12 replici ale unor lucrări din acea perioadă, în variantă supradimensionată. Ideea acestui muzeu este de a prezenta publicului secretele geometriei artei bizantine. La subsolul muzeului aceste opere vor putea fi vizualizate în variantă 3 D.
Ce-i place:
„Îmi place optimismul, imi place să construiesc. Sunt adeptul ideii că trebuie să mă schimb pe mine dacă vreau să schimb lumea”, a spus Ungureanu.
Ce nu-i place:
Artistul nu suportă faptul că nu se promovează sensurile reale ale existenţei. „Ar trebui să învăţăm oamenii să-şi găsească liniştea sufletească”, crede artistul.
PROFIL
NĂSCUT. 20.01.1972
EDUCAŢIE. Facultatea de Arte Plastice
CARIERĂ. Lector şi artist
FAMILIE: Necăsătorit