PORTRET ADEVĂRUL DE SEARĂ: Iosif Vasile Ferencz, pe urmele vechilor daci

Iosif Vasile Ferencz este unul dintre cei mai reputaţi arheologi din judeţ. Concluziile cercetărilor sale sunt preluate de istorici din toată lumea. Hunedoreanul este fascinat de lumea în care au trăit strămoşii noştri daci.

Era la grădiniţă când, un documentar despre o serie de descoperiri arheologice, difuzat la „Teleenciclopedia”, l-a pus pe gânduri. „Eram fascinat de ceea ce vedeam. Arheologi săpând în pământ de unde scoteau monezi şi cioburi de ceramică. Atunci m-am gândit prima dată că vreau să devin arheolog”, îşi aminteşte cercetătorul.

Anii au trecut iar visul hunedoreanului era încă departe de a se fi realizat. A urmat cursurile Liceului Minier după care a lucrat în mina de cărbune de la Dâlja şi apoi la mina de cupru de la Deva. „Viaţa de miner e grea. Munceam şi mă gândeam să-mi împlinesc visul. Lucram într-un domeniu care avea legătură cu săpăturile, dar nu avea niciun punct comun cu arheologia”, a povestit amuzat istoricul.

Armata a făcut-o la paraşutism. A prins Revoluţia din 1989, a fost prezent la evenimentele din 1990 de la Târgu Mureş şi a renunţat la ideea de a rămâne în armată pentru un motiv simplu: nu suportă rigoarea programului militar. „Am cerut să fac armata la paraşutism. Mi-a plăcut dar nu atât de mult cât să rămân. Sunt o fire prea independentă pentru a face faţă sistemului cazon”, a spus Ferencz. Revenit în civilie, hunedoreanul a lucrat o perioadă de timp ca şi mecanic la Termocentrala Mintia, iar în 1997, visul său a început să prindă contur fiind admis la Facultatea de Istorie, secţia arheologie.

Studiile sale, reper în lume

„Am terminat facultatea, apoi am început munca de teren. A urmat doctoratul cu o teză care s-a dovedit a fi o revelaţie pentru istoria judeţului nostru. Este vorba de prezenţa celţilor pe malul Mureşului”, a spus Ferencz. Potrivit acestuia, există scrieri ale lui Arian datând din anii 350 Î. H care dezvăluie că armata lui Alexandru Macedon a întâlnit celţi pe malurile Mureşului Mijlociu. „Cred că au migrat în căutare de hrană şi au ajuns aici. Există şi o necropolă celtă a cărei poziţie este undeva în cartierul Micro 15 din Deva. Din nefericire nu am putut efectua săpături în acea zonă”, a explicat cercetătorul ştiinţific. Studiile lui Ferencz au devenit punct de reper în bibliografiile de specialitate din întreaga lume, iar cărţile sale au ajuns şi în Australia.

Ultima activitate în care istoricul s-a implicat este aceea de a aduce în mintea copiilor istoria dacilor cu ajutorul unor ateliere de creaţie în care elevii au ocazia să înveţe cum trăiau dacii şi cum îşi fabricau cele necesare supravieţuirii.

Întrebări şi răspunsuri

Aţi dori să efectuaţi săpături în Egipt la celebrele piramide?
Nu. Istoria Egiptului e fascinantă dar nu mă atrage atât de mult. Îmi place să sap la Ardeu, iar dacă mă gândesc la un sit arheologic din afara ţării în care mi-aş dori să fac cercetări arheologice, acela este La Tene, în Elveţia. E un sit de referinţă pentru civilizaţia celtă.
Care este cel mai important obiect pe care l-aţi descoperit ?
Toate sunt importante. Arheologul este asemeni unui criminalist. El nu caută obiectul, ci istoria din spatele acestuia. Pentru un arheolog şi un bob de grâu descoperit în vatra unui sat poate spune multe despre istoria acestui loc. Tocmai de aceea mă bucur pentru orice obiect descoperit.

Ce-i place
Cercetătorului hunedorean îi place să citească, să scrie, să călătorească. Este pasionat de alpinism şi speologie.

Ce nu-i place
„Nu-mi place, prostia, incompetenţa, ipocrizia şi răutatea oamenilor”, a spus Ferencz.

Profil:

Născut. 26.01.1970
Studii. Doctor în istorie
Experienţă. Cercetător ştiinţific
Familie. Căsătorit, o fetiţă