Giurgiu şi masoneria. De la Ioan A. Bassarabescu, vicepreşedintele Marelui Orient al României, la Mihail Daia, autorul Imnului Masonic

Ce legătură există între scriitorii Dimitrie Bolintineanu, Ioan A. Bassarabescu şi Ion Vinea, dramaturgul Ion Peretz sau compozitorul Mihail Daia? Toţi au fost giurgiuveni, au îndeplinit funcţii importante de decizie şi au fost masoni.

Revoluţia de la 1848 a fost fără îndoială unul dintre momentele cheie ale afirmării masoneriei româneşti. Majoritatea paşoptiştilor sunt astăzi menţionaţi ca “fraţi” în diferite loji masonice.

Printre aceştia se numără şi personalităţi care au legătură cu Giurgiu: scriitorul Dimitrie Bolintineanu sau maiorul Christian Tell.

Unul dintre cei mai cunoscuţi masoni giurgiuveni este fără îndoială Ioan Alexandru Bassarabescu (1870-1952). Descendent al unor familii din aşa zisa boierime de funcţii, Ioan Bassarabescu s-a născut şi a copilărit la Giurgiu.

Familia Bassarabescu a părăsit oraşul în timpul bombardamentelor otomane din anul 1877, mutându-se la Bucureşti.

Elev al Colegiului “Sfântul Sava”, începe colaborări cu mai multe reviste ale vremii publicând mai multe lucrări, în special nuvele.

Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, Ioan Bassarabescu ajunge în 1896 la Ploieşti (unde va locui până la moarte) ca profesor de geografie şi limba franceză.

Sprijinit de “fraţi masoni”

La propunerea lui Duiliu Zamfirescu şi sprijinul lui Titu Maiorescu (ambii masoni), Ioan Bassarabescu devine în 1909 membru corespondent al Academiei Române, iar din 1935 membru plin al acestei instituţii (sprijinit de un alt mason celebru, Mihail Sadoveanu).

Inspector Şcolar şi inspector general al învăţământului primar, Ion Bassarabescu este numit în 1918 prefectul judeţului Prahova şi senator în guvernul Marghiloman. Între 1926-1927, Bassarabescu este senator şi în guvernul condus de generalul Averescu.

Reprezentant de marcă al Marelui Orient

În anul 1930, Ioan Bassarabescu devine vicepreşedinte al Consiliului Ordinului “Marele Orient al Românei”, iar din 1933 este ales membru de onoare al aceleiaşi grupare de loji. Legăturile cu masoneria continuă, profesorul Ioan Bassarabescu devenind şi membru al Lojii “Libertatea” din Ploieşti (1937), structură aflată sub obedienţa Marelui Orient al României.

Sfârşitul lui Ioan Bassarabescu este unul tragic, acesta murind în urma unui accident rutier (la Ploieşti, în 1952), eveniment care a născut multe semne de întrebare.

Un giurgiuvean, compozitorul “Imnului Masonic”

Alţi masoni giurgiuveni celebri au fost dramaturgul Ion Peretz (1876-1935), scriitorul Ion Vinea (1895-1964) şi compozitorul Mihail Daia (1902-1963).

Acesta din urmă a fost licenţiat al Conservatorului Regal din Bucureşti, secretar general al Operei Române şi dirijor al Orchestrei de Jazz din Capitală. Este autorul unui celebru Imn al Masonilor.

Primele loji masonice din Giurgiu (Vlaşca)

Conform masonicforum.ro, prima lojă masonică giurgiuveană a fost înfiinţată în 1863 sub denumirea de “Farul Giurgiului” fiind sub obedienţa Marelui Orient al Franţei. Printre primii iniţiaţi se număra juristul Ion Bujoreanu, director al Prefecturii.
 
În acelaşi an la Brăila apărea Loja “Farul Ospitalier”, iar la Ruse (Bulgaria) Loja Zora.

O altă lojă giurgiuveană cunoscută în a doua jumătate a secolului XIX a fost Loja Călugăreni, admisă în 1885 ca lojă colegială, având dreptul de a lucra până la gradul 7.