Giurgiu: A dispărut apetitul pentru citit

Giurgiuvenii citesc din ce în ce mai puţin, fapt demonstrat şi de numărul tot mai scăzut al vânzărilor înregistrate de librării şi anticari. Dacă totuşi se hotărăsc să intre într-o librărie, oamenii preferă cărţile pentru copii, manualele şcolare şi fantasy-urile americane.

Chiar dacă economiile destinate cărţilor sunt tot mai mici, giurgiuvenii nu fac însă rabat la plăcerile şi la educaţia odraslelor. Dar şi în acest caz aleg varianta cea mai ieftină.

„Cele mai căutate sunt cărţile pentru copii. Preţurile încep de la 4 lei şi pot ajunge până la 90 de lei, depinde de buzunarul fiecăruia. În general sunt preferate cărţile mai ieftine” explică Ioana Botoacă, administratorul librăriei Libris 2002.

Aceasta susţine că există o cerere mai importantă pentru cărţile cu vampiri şi ghidurile de conversaţie. Saga „Amurg”  scrisă de Stephanie Meyer sau „Jurnalele vampirilor” ale lui L. J. Smith” pur şi simplu i-a înnebunit pe adolescenţi.

„Cărţile cu vampiri sunt la modă printre tineri. Le iau pentru ei sau le fac cadou prietenilor. Strict pentru Giurgiu, a crescut numărul celor care solicită ghiduri de conversaţie sau dicţionare bulgăreşti sau turceşti”.

În continuare, prezintă interes lucrările lui Dan Brown, Paulo Coelho, Mario Vargas Llosa, Gabriel Garcia Marquez sau ale clasicilor ruşi.

La capitolul „autori români”, librarii susţin că Mircea Cărtărescu a fost detronat de către Dan Puric care a prins foarte bine la public cu lucrările „Cine suntem” şi „Omul frumos”.

Între „romance” şi chestionare auto

Constantin Florescu, cel mai longeviv anticar giurgiuvean, susţine că afacerea sa nu mai merge în ultima vreme. Singurii clienţi fideli sunt doamnele în căutare de romane de dragoste. Cel puţin la Giurgiu, Sandra Brown a fost detronată de Julie Garwood, Judith McNaught sau Nora Roberts, nume cunoscute doar de fanii genului.

„Anul trecut vindeam peste 20 de cărţi într-o singură zi. Acum reuşesc să dau maxim 7. Mă axez mai mult pe carte nouă decât pe carte veche. Sunt la modă romanele de dragoste şi cele tehnice” spune septuagenarul care susţine că foarte căutate sunt cărţile din domeniul testelor şi chestionarelor auto.

Societatea, bat-o vina!
Poetul giurgiuvean Ionel Muscalu (37 de ani) crede că tinerii intră tot mai rar într-o librărie nu din cauza crizei ci a lipsei de implicare a familiei şi a societăţii.

„Cu excepţia perioadei comunismului, cartea a fost întotdeauna scumpă. În Giurgiu sunt foarte puţine librării şi anticari pentru că nu prea există cerere. Cu părere de rău, cred că mulţi dintre tineri nu citesc nici măcar o carte pe an. Familia şi societatea sunt de vină. Copilul dacă vede în casă că toată lumea este pe calculator, face şi el la fel”.

La rândul său, muzeograful Mircea Alexa susţine că numărul tot mai scăzut al cititorilor este explicabil. „Nu putem spune că nu se citeşte, însă în mod clar numărul cititorilor a scăzut dramatic. Dacă facem o comparaţie între ziare, internet şi cărţi, lucrurile sunt clar în defavoarea cărţii” afirmă profesorul giurgiuvean care susţine că statul şi societatea au partea sa de vină în această problemă.

„Este nevoie de o schimbare de atitudine din partea statului. De o motivaţie. Citeşti ca să ce? Să ajungi un amărât de bugetar cu un salariu de mizerie?!”.