Aurelia Mirică - profesoara care duce mai departe limba latină
0Vorbeşte cu afecţiune despre activitatea sa. Mii de tineri i-au fost elevi, şi mulţi dintre ei o salută şi astăzi pe stradă. Nu ştie câţi dintre ei au iubit limba latină cu adevărat însă susţine că a încercat întotdeauna să ofere mai multe informaţii despre o civilizaţie fascinantă.
Aurelia Mirică şi-a dorit dintotdeauna o carieră didactică. „Îmi plăceau foarte mult copiii şi mă vedeam în postura de învăţătoare, ghidându-i în viaţă” afirmă aceasta.
Recunoaşte că în liceu a fost tentată şi de medicină, însă până la urmă două momente au cântărit decisiv în favoarea carierei didactice. „În liceu mi s-au schimbat puţin preferinţele, cel puţin la început. Mă tenta ideea de a deveni medic pediatru” povesteşte Aurelia Mirică. Cum în acea perioadă era la modă „cartea prin poştă”, o modalitate de procurare a cărţilor pentru studiul în particular, tânăra a comandat «Anatomia» lui Ranga.
„Am făcut comanda, însă cartea a ajuns destul de târziu. Între timp mă apucasem serios de latină” îşi aminteşte actualul cadru didactic. „Vinovat” de interesul tinerei pentru limba latină a fost Vasile Cojocaru, un profesor care îmbrăcase şi haine monahale. „Dirigintele meu avea un har extraordinar. Renunţase la cariera de preot şi se apropiase mai mult de şcoală. Dânsului îi datorez dragostea pentru limba latină”.
Ajunsă la Facultate, Aurelia Mirică s-a specializat în latină şi greaca veche. „M-am apropiat de limba latină. Nu am predat niciodată greaca veche. Sunt caractere diferite, alfabete diferite, sisteme gramaticale diferite. Dacă nu exersezi, cunoştinţele se pierd. Aşa s-a întâmplat şi cu mine”. Primul loc de muncă al Aureliei Mirică a fost la şcoala din Oinacu. „Doi ani am fost învăţătoare. Ulterior am ajuns profesor la şcoala din Frăteşti, acolo unde am predat limba română, limba franceză şi limba latină”. Începând cu anul 1990, Aurelia Mirică a devenit profesor titular al catedrei de limba latină din cadrul liceului „Tudor Vianu”, fiind astăzi unul dintre cei mai vechi dascăli ai instituţiei.
O materie respectată
Aurelia Mirică spune că în acea vreme limba latină era destul de căutată printre studenţi pentru că ocupa un loc special în programele şcolare de-atunci. „În clasa a IX-a, limba latină se preda câte două ore pe săptămână la toate clasele. Începând cu clasa a X-a, aceasta se preda numai la profilul uman, însă numărul orelor se dubla”.
Dascălul giurgiuvean susţine că încearcă să scoată în evidenţă apropierea dintre latină şi română, o apropiere mult mai mare decât între latină şi celelalte limbi romanice şi că nu se axează numai pe gramatică ci şi pe elemente ale literaturii şi civilizaţiei latine. „Tinerii sunt destul de curioşi. Puţini sunt cei care sunt atraşi de gramatica limbii latine, majoritatea preferând elementele de literatură şi civilizaţie” susţine Aurelia Mirică, care de-a lungul timpului a pregătit foarte mulţi elevi pentru examenul de Bacalaureat sau Olimpiade, neezitând să îi cheme acasă pentru meditaţii gratuite.
După o carieră de aproape patru decenii în învăţământ, dascălul giurgiuvean se va pensiona în această vară. „Trebuie să las locul şi altcuiva pentru a mânca o pâine. Dacă postul nu se va ocupa şi mi se va cere ajutorul, probabil că voi accepta să rămân în sistem”.
Profil
NĂSCUTĂ: 24 decembrie 1951, Buzău
STUDII: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi Clasice şi Romanice, secţia „clasice”
FAMILIE: Văduvă, are doi copii şi un nepoţel în vârstă de cinci ani, Eduard
CE-I PLACE: Aurelia Mirică susţine că gătitul reprezintă una din pasiunile sale, cel mai important critic fiind nepoţelul său, Eduard. Profesoara este pasionată şi de grădinărit. „Simt satisfacţie în momentul în care văd plantele crescute gândindu-mă că fără mâna şi sufletul meu nu ar arăta aşa”.
CE NU-I PLACE: „Nu îmi plac petrecerile zgomotoase şi cu foarte multă lume. În primul rând pentru că sunt deranjante, iar în al doilea rând pentru că eu sunt o fire mai liniştită” afirmă Aurelia Mirică, cea care susţine că îi displace şi comportamentul tinerilor şi vulgarităţile acestora.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:
Regretaţi faptul că aţi ales să deveniţi profesor?
Niciodată nu am regretat acest lucru. Prin anii ’80 mi s-a propus să devin traducător de limba greacă în vamă. M-am gândit bine atunci şi am considerat că este mai bine să rămân profesor. Am ales cu inima.
Cât de căutată este latina în rândul profesorilor?
Din păcate, în momentul de faţă există doar trei profesori de limba latină care predau în liceu. Nu prea mai există interes pentru această disciplină, nici măcar în şcolile generale, din motive diferite.