REPORTAJ-Vezi aici ţiganii gălăţeni care au ratat expulzarea din Franţa
0Rromii din Iveşti şi Lieşti consideră că guvernul francez are tot dreptul să-i trimită acasă pe ursarii care au comis fărădelegi
VEZI AICI IMAGINI CU ŢIGANII DIN GALAŢI
Vezi cum l-au păcălit nişte ţigani români pe Sarkozy
În cele două comune trăiesc peste 6.000 de ţigani, care, cel puţin oficial, îşi câştigă existenţa meşteşugind cazane de ţuică şi „făcând afaceri". Greu de spus, ce gen de afaceri.
O cale ferată separă cartierul comunităţii rrome din Iveşti, de restul localitrăţii. După ce ai trecut de barieră, intrând pe strada principală, este inevitabilă senzaţia că ai păşit într-o cu totul altă lume. Strada, prost întreţinută, este străjuită de căsoaie impunătoare, vestitele palate ţigăneşti cu zeci de turnuleţe.
FOTO/Viaţă de şatră în palate poleite cu aur
Şefii comunităţii rrome, verii Ferdinand şi Cezar Stănescu, spun că ţiganii conduşi de ei nu ar comite cu niciun chip fapte precum cele ale ţiganilor expulzaţi din Franţa.
Cezar Stănescu
„Ăia care au plecat la francezi sunt ursari. Noi suntem căldărari, trăim din ce producem şi din afaceri. Într-adevăr, au fost mai mulţi care au vrut să plece în Franţa, dar nu i-am lăsat", spune Cezar.
Pe de altă parte, celălalt bulibaşă, Ferdinand Stănescu susţine că ţiganii care au fost expulzaţi de către autorităţile franceze îşi merită soarta.
Ferdinand Stănescu
„Mi se pare normal să îi trimită acasă dacă nu sunt cuminţi. Păi ce, erau să îi pupe?, întreabă retoric Ferdinand.
Lieştiul ţiganilor
La Lieşti,numărul palatelor este ceva mai mic, pe măsura comunităţii ţigăneşti alcătuite din 1600 de suflete. Bulibaşă este tot Stănescu, însă Vasilică. Este şeful ţiganilor lieşteni dinainte de revoluţie
Vasilică Stănescu
„De aici, au vrut să plece în Franţa vreo 400 de inşi. I-am convins să rămână dar nu ştiu cât pot să-i mai ţin, că viaţa noastră e grea. Aici în cartier nu avem apă la robinet şi nici canalizare", afirmă bulibaşa Stănescu.
Vasilică mai spune că ţiganii lui fac cazane de ţuică din tată în fiu, de multe generaţii, însă meşteşugul a început să dispară.
„Cei tineri, de 15-16 ani, nu mai vor să înveţe. Nu om avea noi şcoală, dar asta ştim să facem şi este păcat să se piardă aceste meşteşuguri", mai spune Vasilică Stănescu.
Cazane făcute în curte
În spatele uriaşelor palate, marturii ale unor averi impresionante cu origini imposibil de stabilit, peisajul contrastează izbitor. Pe marginile uliţelor desfundate, în bordeie mizere, cu, scânduri în geamuri, vieţuiesc sordid, ţigani săraci.
„Ăştia o duc rău, că nu prea mai are cine să le cumpere cazanele", spune bulibaşa.
Un exemplu de ţigan sărac este Mihalache, evident tot Stănescu. În curtea sa, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi zac neterminate zece corpuri de casă, care ar fi trebuit să-i adăpostească numeroasa familie.
„Cu ce Dumnezeu să le mai termin, că nu mai cumpără nimeni de la noi ?!", se întreabă deznădăjduit ţiganul meşterind la un cazan împreună cu nevasta lui şi fiul său cel mare.
VIDEO/ Bandele de ţigani din Galaţi s-au specializat în furt de maşini prin dezmembrare
Preţuri cu şi fără materialul clientului
Ţiganii care au ales să rămână în România şi să lucreze obiecte din aramă au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, un cazan de ţuică, personalizat pentru nevoile clientului se vinde cu aproximativ 1.000 de lei, în condiţiile în care este construit cu materialul meşterului. Dacă este lucrat cu „materialul clientului", preţul scade până pe la 300 de lei bucata.
EXCLUSIV Viaţă pe zero lei. Reportaj din ghetoul Galaţiului
„Nu ne lăudăm, dar putem să spunem că suntem printre puţinii specialişti în cazane, chiar dacă nu avem diplome. Şi nici nu ne trebuie. Avem cuvântul nostru, de care nu ne permite să ne batem joc", spune Moise Stănescu, un tânăr de vreo 25 de ani.
PENTRU MAI MULTE ŞTIRI DIN GALAŢI, CLICK PE POZĂ