Moda alianţelor regionale îi loveşte în orgoliile locale pe primarii din Galaţi şi Brăila. De ce s-a blocat Alianţa Dunării
0Spre deosebire de alianţele din Vest şi din Nord-Est, „Alianţa Dunării”, între Galaţi şi Brăila, s-a înţepenit la jumătatea drumului. Negocierile dintre cele două oraşe, în vederea demarării unor proiecte comune (ca zonă metropolitană), sunt vechi de două decenii.
Moda alianţelor regionale încinge spiritele şi la Galaţi şi Brăila. După ce marile oraşe din vestul României au dat tonul pentru ceea ce se anunţă a fi un fel de revoluţie a descentralizării administrative, iar oraşele din nordul Moldovei au anunţat şi ele un pact pentru investiţii, „mingea” a ajuns la Dunărea de Jos, acolo unde primarii Galaţiului şi Brăilei sunt în discuţii pentru înfiinţarea unei asocieri metropolitane.
De altfel, ideea nu e chiar aşa de nouă, având în vedere că o regăsim în discuţiile purtate de edilii celor două municipii dunărene în urmă cu două decenii. În 1998, foştii activişti comunişti Anton Lungu (PDSR) şi Eugen Durbacă (PC), ajunşi primari la Brăila şi, respectiv Galaţi, anunţau negocieri avansate pentru un soi de metropolă care să devină al doilea pol demografic şi economic al ţării.
Totul urma să se realizeze prin construirea între Galaţi şi Brăila a unui oraş nou, futurist, care să aibă în apropierea lui un aeroport, un pod peste Dunăre, un spital regional ultramodern, un stadion cu 50.000 de locuri, un parc de distracţii cât Disneyland, sute de blocuri, mii de case, şcoli, dispensare, grădiniţe, ba chiar şi un mall impresionat.
Veneau alegerile din 2000, dar cum Durbacă şi-a pierdut fotoliul, înţelegerea ce părea ca şi finalizată a rămas suspendată. Nu pentru mult timp însă, căci în 2002 noul primar al Galaţiului (Dumitru Nicolae – PSD) a repus-o pe tapet. De data asta, totuşi, omologul lui de peste Siret (acelaşi Anton Lungu) a virat la 180 de grade, căci, între timp, Guvernul PSD luase, prin OUG, 1.000 de hectare din teritoriul judeţului Brăila şi le dăduse oraşului Galaţi pentru a ridica acolo un cartier ANL şi a se extinde.
Măsura nu a fost niciodată acceptată de autorităţile brăilene, care au şi dat Executivul în judecată, reuşind acum doi ani să recupereze o mare parte din teren, mai puţin zona în care s-a construit deja.
Discuţii pe tema Alianţei Dunării s-au mai purtat şi în 2014, sub mandatele de primari ale lui Marius Stan (Galaţi – USL) şi Aurel Simionescu (Brăila – USL), însă în afara câtorva întâlniri protocolare, pe parcursul cărora s-au băut câteva baxuri de apă minerală şi s-a făcut schimb de pliante cu cele două oraşe, nu s-a întâmplat nimic.
După 2016, odată cu noii primari (ambii de la PSD) Marian Dragomir (Brăila) şi Ionuţ Pucheanu (Galaţi), se părea că „frăţia” dintre cele mai mari oraşe româneşti de pe cursul Dunării se va înfăptui, într-un final. Au existat mai multe discuţii pentru înfiinţarea unui ONG prin intermediul căruia să fie gestionate proiecte de investiţii comune (ca zonă metropolitană), s-a făcut chiar şi proiectul de statut, însă acordul nu a fost semnat.
Alianţa Dunării s-a înţepenit - şi la propriu, dar şi la figurat – fix la jumătate drumului, orgoliile locale fiind cele care a dus la un impas. Mai precis, niciunul dintre cei doi primari n-ar prea vrea ca sediul alianţei să fie în oraşul rival.
„La Brăila nu avem niciun impediment. Nu facem asocierea pentru că nu putem să semnăm doar noi singuri. Pot doar să vă confirm că primarul Galaţiului şi PSD Galaţi nu îşi doresc asocierea. Noi suntem dispuşi să semnăm şi mâine. Nu a răspuns direct (N.R.: Pucheanu) că nu vrea, dar a rămas acea discuţie legată de sediu. Dânşii doresc ca sediul să fie la Galaţi, acesta este motivul. Noi am prefera să fie între cele două oraşe”, a declarat primarul Brăilei.
La rândul lui, primarul Galaţiului a venit cu o altă variantă a disputei. „Noi suntem gata să semnăm în două condiţii: fie Brăila demonstrează că există un sediu adecvat la jumătatea distanţei dintre cele două oraşe, fie acceptă propunerea noastră ca un oraş să dea sediul, iar celălalt să dea directorul entităţii. Noi avem o clădire pregătită pentru asta, dar pot şi ei să propună un sediu şi să discutăm, să negociem”, a declarat Ionuţ Pucheanu.