Hackerii români care au devalizat mai multe bănci străine au fost condamnaţi la pedepse ce totalizează 110 ani de închisoare

Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe membrii unei reţele tranfrontaliere de falsificatori de carduri la pedepse ce totalizează 110 ani de închisoare, un record în materie penală, şi i-a obligat să restituie peste 650.000 de euro către bănci din toată lumea, ce fuseseră prejudiciate.

O reţea de hackeri români formată din 25 de persoane a pus pe jar autorităţile din 14 ţări din întreaga lume, după ce aceştia au confecţionat aparatură de skimming, pe  care au folosit-o la diferite terminale ATM sau POS-uri din Germania, Spania, Elveţia, Portugalia, Franţa, Anglia, Ecuador, Columbia şi Austria.

Datele obţinute astfel erau folosite pentru falsificarea unor carduri, utilizate ulterior pentru retragerea unor sume substanţiale de bani, pe teritoriile Republicii Dominicane, S.U.A., Japoniei, Iordaniei şi Nepalului.

Din reţeaua de hackeri făcea parte şi tecuceanul Mihai Marius Enea Haisler, acesta fiind judecat alături de partenerii săi de fărădelegi pentru sprijinire a unui grup infracţional organizat, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, falsificare a instrumentelor de plată electronice, punere în circulaţie a instrumentelor de plată electronice, efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi acces ilegal la un sistem informatic.

La cererea procurorilor  DIICOT au fost efectuate percheziţii domiciliare şi pe teritoriile Germaniei, Marii Britanii, S.U.A. şi Republicii Dominicane. Liderii grupării infracţionale au fost identificaţi ca fiind Gheară Constantin zis Tică, Ursu Romeo zis Boenică, Ghiuri Lucian zis Piticu şi Şerban Relu.

Pe 2 februarie, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat în primă instanţă pe protagoniştii dosarului amintit la pedepse ce totalizează 110 ani de închisoare, sancţiunile penale pornind de la 8 ani şi ajungând până la 12 ani de închisoare.

Valoarea prejudiciului cauzat fusese estimată iniţial de procurorii DIICOT la 2.000.000 euro, dar judecătorii au decis ca hackerii să restituie băncilor suma totală de 650.000 de euro, instituind sechestru pe maşinile şi locuinţele infractorilor până la recuperarea pagubei. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la instanţa superioară.