De ce se inundă satele României după ploi care altădată treceau neobservate: munţi de gunoaie în localităţi cu număr record de asistaţi social
0Inundaţiile înregistrate în weekendul trecut în mai multe localităţi din judeţul Galaţi au şi alte explicaţii, dincolo de faptul că au fost ruperi de nori. Un raport recent al Gărzii de Mediu arată că situaţia gunoiului este scăpată de sub control: în multe comune deşeurile din gospodării sunt aruncate pe câmp, prin râpe sau pe lângă cursurile de apă.
Câteva ploi locale zdravene, care nu au depăşit 50 de litri de apă pe metrul pătrat (care altădată treceau aproape neobservate), au provocat sâmbătă panică în judeţul Galaţi, fiind activat codul roşu de inundaţii pe câteva cursuri de apă secundară, cum ar fi Geru sau Călmăţui.
Chiar dacă a fost vorba despre ruperi de nori (dovadă că şuvoiale au măturat pietrişul căii ferate în zona localităţii Vameş şi au decopertat o serie de drumuri la Slobozia Conachi, Pechea şi Piscu), modul cum s-au manifestat ulterior torenţii arată că au existat şi alţi factori care au dus la amplificarea problemelor.
În năvala lor, torenţii au antrenat cantităţi uriaşe de gunoaie (nu doar resturi vegetale, ci şi deşeuri de origine gospodărească), arătând încă o dată că la Galaţi gunoiul este în continuare sub preş. Şi la propriu, dar şi la figurat. Nu de alta, dar mai bine de jumătate din populaţia judeţului nu are acces, de aproape 12 luni, la o groapă de gunoi conform standardelor cerute de UE.
O mare minciună administrativă
Din 1 iulie 2017 (când depozitul de la Reteş-Tecuci a fost închis) gunoiul produs de locuitorii comunelor şi oraşelor din nordul şi din centrul judeţului a ajuns la Brăila (la groapa Muchea), iar de câteva săptămâni nici acolo nu mai are loc, fiind preluat temporar de groapa municipiului Galaţi, care însă n-a fost proiectată pentru acest aflux suplimentar.
Însă un alt aspect atrage atenţia: dacă până la 1 iulie 2017 ajungeau la Rateş-Tecuci (conform jurnalelor de cântăriri) aproape 2.700 de tone de gunoi pe lună din comunele şi oraşele judeţului, după 1 iulie 2017 cantitatea recepţionată de groapa înlocuitoare (Muchea-Brăila) a fost de numai 1.400 de tone de gunoi lunar.
Potrivit primarilor din judeţul Galaţi, această scădere bruscă, de peste noapte, ar fi fost cauzată de faptul că s-ar fi introdus măsuri de colectare selectivă, deşi nicăieri, din registrele de valorificare nu rezultă că edilii ar fi vândut mai multe deşeuri reciclate decât înainte. Concluzia logică (dar nerecunoscută de autorităţi) ar fi că, de fapt, o mare parte din gunoi a fost aruncat prin râpile şi albiile de ape curgătoare din vecinătatea localităţilor.
Un calcul sumar arată că în ultimele 12 luni au fost aruncate ilegal între 15.000 şi 17.000 de tone de gunoi (asta doar în judeţul Galaţi), iar munciuna administrativă este pe cale să producă o catastrofă ecologică şi umanitară, prin amplificarea viiturilor de către gonoiul care, dus de torenţi, înfundă rigolele de scurgere, canalele şi podurile (aspect evident în cursul zilei de sîmbătă, 16 iunie 2018).
Apele Române confirmă dezastrul
Faptul că judeţul este inundat de gunoi (chiar dacă la nivel oficial se declară că lucrurile subnt sub control) este demonstrat de un raport de control întocmit de Apele Române pentru perioada 11 aprilie-5 mai 2018.
Au fost verificate, cu amintitul prilej, 42 de unităţi administrativ teritoriale (însumând 103 localităţi) din judeţul Galaţi, prilej cu care au fost găsite nereguli grave – depozite de gunoi importante, dar ilegale, în albiile apelor curgătoare! - în localităţile Brăhăşeşti, Piscu, Pechea, Bălăbăneşti, Frumuşiţa, Măstăcani, Ţepu şi Folteşti. Probleme mai mici au fost găsite şi în alte sate. Iar asta doar de către Apele Române, dat fiind că Garda de Mediu ezită să facă publice rezultatele controalelor făcute în alte zone decât cele învecinate apelor.
Evident, primarii tuturor localităţilor amintite au raportat, în ultimele luni, că nu au niciun fel de probleme cu gunoiul, care ar fi ori selectat şi valorificat, ori dus la depozitele omologate de la Muchea (Brăila) ori Barboşi (Galaţi)
Stupefiant este că în majoritatea acestor sate există numeroşi beneficiari de venit minim garantat (între 100 şi 450 în fiecare localitate), deci cel puţin în teorie, s-ar fi putut interveni pentru curăţenie pe parcursul orelor de muncă în folosul comunităţii la care asistaţii social sunt obligaţi. Însă despre acest aspect vom reveni cu o amplă anchetă în ediţiile viitoare ale cotidianului „Adevărul”.