Cum a început „revoluţia sexuală“ în România post-comunistă. Îndemnul din 22 decembrie 1989 în balconul sediului PCR: „F***ţi-vă, fetelor, că e libertate!“
0Momentul 22 decembrie 1989 nu a adus doar o teribilă şi sângeroasă încleştare între popor şi camarila din jurul lui Nicolae Ceauşescu, ci a prilejuit şi momente realmente comice. Unul dintre acestea a avut-o în prim-plan pe o româncă foarte cunoscută: Mariana „Cur-de-fier” Baboş.
Marea majoritate a istoricilor se rezumă să cântărească Revoluţia din 1989 în cifre şi declaraţii legate de vărsarea de sânge şi de desfăşurarea de trupe. Ceea ce nu-i deloc rău. Există însă şi alte lucruri, comice sau ridicole legate de acele vremuri tulburi, în care valorile erau teribil de amestecate, iar în faţa mulţimilor adunate în marile oraşe ale României ajungeau să ţină discursuri tot felul de personaje controversate.
Există dovezi despre acţiuni de acest fel ale unor activişti comunişti „orientaţi”, care s-au convertit peste noapte în luptători contra lui Ceauşescu. Avem numeroase relatări despre securişti sub acoperire care au încercat să inducă în rândul mulţimii confuzia. Am scris pe larg despre situaţii absurde, cu eroi inventaţi pentru statistică şi revoluţionari închipuiţi.
Însă cel mai ridicol moment s-a consumat la Galaţi, în balconul judeţenei de partid, acolo unde, pe 22 decembrie, în jurul orei 16,00, a ajuns la microfon lidera prostituatelor din oraş, cunoscuta Mariana „Cur-de-fier” Baboş, care a ţinut un discurs realmente memorabil, ce a marcat cumva începutul „revoluţiei sexuale” din România.
„Şi curvele au dreptul la revoluţie!”
După cum a povestit pentru „Adevărul” actorul Vlad Vasiliu (unul dintre principalii protagonişti ai evenimentelor din decembrie 1989 la Galaţi), atunci când matroana (avea deja 37 de ani şi avea „sub aripă” mai multe fete, care „prestau” în centrul oraşului) a auzit că „Ole, ole, Ceauşescu nu mai e!", s-a dus ca un glonţ spre balconul actualului Palat al Prefecturii (pe atunci sediul judeţenei PCR), unde revoluţionarii ocupaseră deja clădirea.
Nu a pătruns chiar uşor în balcon, căci au fost unii care au recunoscut-o şi au vrut să o trimită la plimbare, însă nu s-a lăsat şi, după ce a ţipat la cerberi că „Şi curvele au dreptul la revoluţie!”, a ajuns la microfonul la care se perindau tot felul de personaje, de la oameni simpli şi dizidenţi, până la activişti bolşevici convertiţi peste noapte şi securişti sub acoperire.
Iată cum îşi aminteşte momentul Vlad Vasiliu, unul dintre miile de martori ai apelului făcut de „Mariana Cur-de-fier" în centrul Galaţiului, la microfon, la 22 decembrie 1989, la ora 16.09.
Mariana Baboş în 1990 FOTO Arhiva Adevărul
„Când a reuşit să pună mâna pe microfon, a început să strige: «Fetelor, f...ţi-vă, fetelor, că nu ne mai opreşte nimeni. E libertate, e bine! F...ţi-vă!». Ăsta era limbajul ei. Când am auzit aşa, am luat-o la fugă, zic: «Bă, dracului, e Revoluţie, ne facem de tot rahatul!». I-am spus: «Mariana, te rog frumos, dă-mi microfonul, că trebuie să fac o comunicare importantă»”, a povestit, pentru „Adevărul”, Vlad Vasiliu.
„Ea: «Gata, eu am terminat. Îi dau cuvântul Artistului». Şi când i-am luat microfonul, am auzit de jos, din mulţime, vocea doctorului Dumitru Iuşchievici: «F...ţi-vă fetelor, că eu vă chiuretez!». S-a auzit perfect pentru că doctorul avea o voce puternică, de bariton. Lumea râdea şi aplauda. Presiunea cauzată de decretul antiavort, impus de regimul Ceauşescu, nu mai putea fi suportată”, a continuat actorul povestea.
Pentru a înţelege contextul, trebuie spus că doctorul Iuşchievici tocmai fusese eliberat de către revoluţionari din arestul Miliţiei. Era ginecolog şi fusese arestat în jurul datei de 18 decembrie după ce fusese acuzat că făcuse ilegal chiuretaje.
De altfel, medicul a recunoscut, în urmă cu câţiva ani, tot pentru jurnaliştii de la „Adevărul”, că se ocupa cu avorturile ilegale. „Pe Mariana o cunoşteam de mult, fiindcă o asistasem la vreo patru naşteri, săraca. Pe curvele ei le chiuretam tot eu. Curvele erau şi securiste, sigur. Că omul, după ce-şi făcea mendrele cu ele, la o ţigară, mai vorbea. Iar astea ciripeau mai sus”, a declarat Iuşchievici, în decembrie 2009.
„IMM-ul” Marianei Cur-de-fier
Născută în anul 1952 (într-o comună din judeţul Brăila) Mariana Baboş împlinise deja 37 de ani în momentul Revoluţiei din 1989 şi se pregătea de o „strălucitoare carieră” de matroană.
Era o femeie frumoasă şi destul de inteligentă, iar asta o ajutase să supravieţuiască în lumea dură a comunismului şi să scape de închisoare, ba chiar să prospere. De prin 1985-1986 se învârtea deja prin lumea bună, oferind „servicii” în zona politică, artistică, sindicală şi sportivă.
Mariana nu vindea doar sex şi nu se vindea doar pe sine. Avea în „portofoliu„ vreo 7-8 fete tinerele, pe care le iniţia în „tainele” amorului pe bani, dar le folosea şi pentru a vinde marfă de contrabandă: ţigări, cafea, parfumuri, blugi.
În decembrie 1989, Mariana şi fetele ei îşi făceau treaba în faţa Hotelului Dunărea, căci era un moment în care banii se înmulţeau uşor: portul era plin vapoare străine aflate la încărcat sau la descărcat, marinarii căutau sex, românii erau amatori de ţigări şi alte alea pentru Sărbătorile de iarnă.
A fost revoluţionar doar o zi
După cum ne-au povestit martorii la amintitele evenimente, elanul revoluţionar n-a ţinut-o pe Mariana Baboş decât o zi (de altfel, ulterior, nu a cerut şi nu a obţinut vreun certificat), până s-a convins că e cazul să se întoarcă la „afaceri”, punând bazele uneia dintre cele mai extinse afaceri cu prostituţie din România.
Mariana Baboş în decembrie 2008 FOTO Arhiva Adevărul
După o amplă anchetă a procurorilor DIICOT, Mariana Baboş, sora acesteia şi fiul ei, Ascanio Baboş, au fost condamnaţi în 2010 la ani grei de închisoare şi la confiscarea unei averi de circa 1,5 milioane de euro. Reţeaua ei cuprindea sute de femei traficate şi acţiona în cel puţin cinci oraşe mari din România, dar şi în Spania, Italia şi Germania.
A angajat-o ca apărător pe celebra avocată Paula Iacob, care a avut doar vorbe de compasiune despre clienta ei. „E o femeie amărâtă, cu mulţi copii şi multe necazuri”, a declarat avocata în 2009. În cele din urmă a reuşit să o scape cu o pedeapsă cu suspendare, în vreme ce restul inculpaţilor din dosar au primit între 8 şi 11 ani cu executare.
În decembrie 2011, Mariana Baboş a murit în spitalul judeţean din Galaţi, în urma unui accident vascular cerebral sever, urmat de stop cardio-respirator. Avea 59 de ani, iar din frumuseţea şi banii de odinioară erau doar amintire.
Vă mai recomandăm şi:
Cine a pus mâna pe averea Ceauşeştilor din sediul fostului CC