A fost resfinţită biserica din Galaţi unde au predat Nicolae Iorga şi Gala Galaction

Slujba religioasă a fost oficiată duminică de către arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos alături de un sobor de preoţi la lăcaşul de cult ce poartă hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", iar persoanele nevoiaşe au primit 500 de pachete cu alimente.

Duminică, 25 septembrie 2011, a avut resfinţirea bisericii cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", întemeiată şi sfinţită de episcopul Mechisedec al Dunării de Jos

Slujba a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Gălăţenii prezenţi la eveniment au fost invitaţi apoi la o agapă frăţească, iar Arhiepiscopia Dunării de Jos a oferit persoanele nevoiaşe un număr de 500 de pachete cu alimente.

Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", construită în stil bizantin, cruciformă, a fost ridicată între anii 1857 şi 1863, fiind sfinţită de episcopul Melchisedec Ştefănescu. Datorită intemperiilor, lăcaşul de cult a trecut printr-un amplu proces de restaurare şi consolidare, atât în interior cât şi la exterior

Lăcaşul de cult a fost proiectat după planul catedralei din Bolgrad, la propunerea episcopului Melchisedec Ştefănescu (primul Episcop al Dunării de Jos, din 1864) şi a fost pe punctul de a deveni Catedrală a Galaţiului.

Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Galaţi a devenit cunoscută la nivel naţional între anii 1907-1927, când se organizau renumitele „şcoli de duminică", care reuneau creştinii din întregul oraş,

Printre personalităţile de marcă ale vremii care au predat în lăcaşul de cult se numără istoricul, omul de cultură şi ministrul Nicolae Iorga şi preotul Gala Galaction.

Întâlnirile pe teme de cultură şi spiritualitate românească erau găzduite în clădirea de lângă biserică, ridicată în 1904 şi care s-a constituit de-a lungul vremii într-un important centru cultural al oraşului Galaţi.