VIDEO Cum s-au jucat edilii din Focşani cu semnăturile oamenilor care nu mai vor penali în funcţii publice. O firmă de curierat, complice la acţiune

În Focşani, aproximativ 4.000 de localnici au semnat iniţiativa cetăţenească "Fără penali în funcţii publice", sprijinită de USR.

După ce a refuzat amplasarea unui cort unde voluntarii să poată strânge semnături în cadrul campaniei naţionale "Fără penali în funcţii publice", administraţia PSD din Focşani  a făcut tot ce i-a stat în putinţă să împiedice ca semnăturile celor aproximativ 4.000 de focşăneni care vor o clasă politică mai curată să ajungă în Parlament.

La finalizarea campaniei, dosarele cu listele de semnături au fost depuse la Primăria Focşani, pentru verificarea şi avizarea lor, dar responsabilii din administraţia locală au avut alte planuri cu listele conţinând datele personale ale focşănenilor.

În ultima zi când aceste dosare mai puteau fi trimise la Parlament, respectiv pe 21 septembrie, conducerea USR Vrancea a făcut anticameră la edili, pentru ridicarea dosarelor de semnături.

“Colegul meu, Mihăiţă Lepădatu, preşedintele USR Focşani,  a fost ignorat, nu i s-a răspuns nimic, nu a fost primit în audienţă. Fiind într-o zi de vineri, la finalul programului, domnul secretar a trecut pe lângă colegul nostru spunând că şi-a terminat programul. Comportamentul sfidător a continuat şi luni, 24 septembrie, când ne-am interesat să preluăm dosarele şi să le trimitem la Bucureşti”, spune Cosmin Timofte, preşedintele USR Vrancea.

Potrivit acestuia, primarul Cristi Misăilă, cel care a avut în responsabilitate avizarea dosarelor cu semnături a evitat întâlnirea cu reprezentantul USR, nu i-a răspuns nici la telefon, dar a transmis prin subalterni că le-a trimis la Bucureşti, deşi nu i-a cerut nimeni acest lucru şi nu era în sarcina sa, deşi a întârziat până în ultima zi să le predea celor îndreptăţiţi să le preia.

Ulterior, la aproape trei săptămâni de la această situaţie, şefii USR au aflat că semnăturile nu au fost trimise la Bucureşti, ci au stat în depozitul unei firme de curierat.

“Pe data de 9 octombrie am intrat în posesia acestor dosare, ele fiind trimise la domiciliul meu, care nu este în Focşani, ci într-o comună aflată la 17 km de Focşani. A fost depus acest colet din 24 septembrie, ceea ce denotă reaua credinţă a Primăriei. A fost depus coletul fără număr de telefon. Acest colet implică o societate de curierat privată foarte mare. Le-am făcut o adresă oficială să ne răspundă de ce au ţinut dosarele de pe 24 septembrie până pe 9 octombrie  în coletărie. Am suspiciunea că cel puţin cineva din cadrul acestui societăţi şi cu primarul sau primăria au fost în complicitate ca acest colet să ajungă la noi cât mai târziu. Răspunsul celor de la curierat a fost halucinant, recunoscând că au greşit, în condiţiile în care în 72 de ore trebuiau să returneze coletul, nu să-l ţină în depozit. În primul rând  nu trebuia să-l îl primească dacă nu exista un număr de telefon”, potrivit lui Cosmin Timofte.

Primarul municipiului Focşani nu-şi asumă în nici un fel  traseul complicat, de trei săptămâni, al acestor documente.

"Le-am trimis conform legii. Pentru că nu am avut altă adresă, le-am trimis pe adresa solicitantului, care nu a lăsat un număr de telefon. Eu am procedat legal", se disculpă primarul Cristi Misăilă.

De asemenea, firma de curierat va trebui să dea explicaţii în legătură cu cele întâmplate, după ce USR Vrancea a făcut o adresă oficială în acest sens.

USR Vrancea a reuşit să trimită în cele din urmă listele la Parlament, asigurându-i pe toţi cei care au semnat în cadrul campaniei "Fără penali în funcţii publice" că nu au făcut acest lucru degeaba, sugerând că existând o procedură specifică prin care se va ţine cont de semnături. 

Până acum, au fost depuse la Parlament aproximativ 800.000 de semnături din cele un milion strânse în cadrul campaniei, îndeplinindu-se astfel condiţiile impuse de lege pentru declanşarea unui referendum, respectiv 500.000 de semnături în 21 de judeţe.

Iniţiativa "Fără Penali în funcţii publice" propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: "Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării."