VIDEO Ciobanii din Negrileşti au plecat în transhumanţă cu oile. Ei au negociat cu proprietarii de animale preţul în caş şi urdă pentru la toamnă

De Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena oile sunt duse departe de sat, la stânele de pe platourile montane. În această zi, proprietarii de animale negociază condiţiile, preţul şi plata serviciilor împreună cu ciobanii care vor avea grijă de oi pe tot parcursul verii.

Comuna Negrileşti, localitate cu 1800 de oameni, este cunoscută în Vrancea ca fiind zona cu cele mai mari efective de animale, îndeletnicirea de bază fiind creşterea animalelor. Aici, gospodarii deţin peste 13.000 de oi şi 2000 de bovine, Negrileştiul fiind recunoscut şi ca un ţinut al transhumanţei.

Cultura acestui loc de munte arată că de 500 de ani, pe 21 mai, de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, are loc Boteitul Oilor, care reprezintă de fapt începutul anului pastoral, când oamenii îşi dau oile la ciobani, pentru a le urca la munte, până în octombrie, când oile ajung înapoi la proprietari.

“Plecăm cu oile la munte, pentru că este 21 mai şi nu ne mai lasă oamenii prin ierburile lor. Lăsăm femeile singurele acasă şi ne ducem să avem grijă de oi. Să dea Dumnezeu să avem o vară bună, să ne descurcăm şi noi cu brânza pe care să o dăm oamenilor. Sperăm să nu mai umble ursul, că mi-o mâncat vreo câteva mioare anul trecut”, spune Nicu Pavel.

Ciobanul care dă mai mult caş primeşte oile

Înainte de plecarea la munte, are o loc tocmeală, în funcţie de cât lapte dă fiecare oaie. "Vă dăm şase kile de caş şi unul de urdă de oaie", au încercat ciobanii să îi convingă pe săteni. Numai că aceştia s-au ţinut tare şi nu au cedat până au căzut la înţelegere pentru opt kilograme de caş şi unul de urdă.

“De azi înainte, oile se dau la cioban, nu se mai lasă acasă, merg cu ciobanii la munte. Întâi facem o tocmeală aici şi ne înţelegem cu oierii să vedem câtă canditate de caş şi urdă ne dă. Oile le dăm celui care oferă mai mult. A fost iarna dificilă, am cumpărat nutreţuri şi căutăm şi noi să ne mai scoatem din cheltuieli”, spune Lucică Danţiş, proprietar de oi.

Un rol important la tocmeală îl au nevestele ciobanilor, care mulg oile. Acestea trebuie să fie cât mai frumoase pentru ca ciobanii să negocieze cât mai mult în favoarea lor.

După tocmeală, ciobanii au fost cinstiţi cu ţuică şi vin de Vrancea apoi a urmat sfinţirea oilor pentru a fi păzite de lupi şi urşi cât timp sunt în munţi. După ce preotul le-a dat binecuvântarea ciobanilor, a început procesul de transhumanţă. Turmele de oi se vor întoarce în sat abia la toamnă.

„Boteitul olilor pentru comunitatea negrileşteană înseamnă cel mai mare eveniment. Toţi oamenii ştiu că se scot oile către munte, pentru a avea hrana necesară pentru vară şi se întorc în sat în septembrie”, spune primarul comunei Negrileşti, Ion Văsuianu.

Mâhnirea oamenilor locului este că în sat a scăzut mult numărul de oi după ce mare parte din tineri au plecat la muncă în străinătate.

„Chiar dacă am avea zece oi, trebuie să facem boteitul. Oile mele le-am dat la cioban.Pentru ele am primit un miel, l-am tăiat la Paşti şi l-am pus pe grătar, iar la toamnă primim brânză”, spune mândră o negrileşteancă.

Mioriţa are importanţă economică

Profesorul şi scriitorul Costică Neagu, născut pe aceste meleaguri, spune că sărbătoarea boteitul oilor are şi o semnificaţie economică.

„Sărbătoarea aceasta este un moment foarte important în parcursul acesta economic, pentru că Mioriţa nu e numai vers şi romantism, Mioriţa are şi o importanţă economică, oamenii din aceasta trăiesc. În această perioadă, meşterii care se pricep la îngrijirea animalelor primesc oile, pentru asta primesc o sâmbrie, ceea ce în Ardeal se spune Sâmbra Oilor, ceea ce însemnă tocmeala aceea între stăpân şi  cioban”, precizează profesorul Costică Neagu.

Ca în fiecare an, autorităţile au organizat, un spectacol de muzică populară, cu artişti din judeţ şi cu invitaţi speciali. În faţa localnicilor şi a invitaţilor, pe scena Căminului Cultural din Negrileşti au evoluat Ansamblul Chipăruşul din Nereju, Grupul de Buciumaşi din Spulber, Formaţia de Dansuri Bărbăteşti Brâul din Jitia, Grupul de Fluieraşi din Paltin, Grupul de Cimpoieri din Nistoreşti, formaţii locale, Ansamblul Folcloric Ţara Vrancei şi interpretele de muzică populară Margareta Clipa şi Georgiana Comâneci.