Urmaşul celebru al marelui povestitor Ion Creangă. Cum arată vila pe care i-a proiectat-o liderului comunist Petru Groza

Scriitorul copilăriei noastre, Ion Creangă, a avut în familia sa urmaşi care i-au dus cu mare cinste numele mai departe.

Părintele "Amintirilor din copilărie" a avut un singur fiu, pe Constantin, din mariajul de 8 ani pe care l-a avut cu soţia Ileana.

Constantin era considerat un aventurier, iar sorţii i-au fost potrivnici şi în căminul conjugal, unde soţia sa Olga, care i-a dăruit patru copii, două fete şi doi băieţi, l-a părăsit din cauza caracterului său.

Copiii săi au avut însă un alt destin. Unul dintre ei, Horia Creangă, este cel care a dus mai departe faima şi numele familiei. Horia s-a născut la doi ani după moartea lui Ion Creangă, dar de mic copil şi-a dezvăluit talentul pentru desen, deşi era şi un neîntrecut sportiv, remarcându-se în special la oină şi fotbal.

“Prietenii din liceu îşi amintesc. Creangă încarna prototipul colegului admirabil, gata să dăruiască şi cămaşa sa. Dar era şi mare amator de pariuri-şotii; unele păreau cel puţin excentrice: era capabil să mănânce o libelulă numai ca să câştige un rămăşag”, este descris acesta de regretata arhitectă Anca Petrescu.

La vârsta de 21 de ani, Horia Creangă este admis la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, condusă de inginerul Emil Pangrati, care era şi ministru al Lucrărilor Publice. Atras de stilul promovat de arhitectul Ion Mincu, tânărul Creangă îşi formează propriul stil în domeniul arhitectural, orientat pe promovarea bunului gust.

În timpul Primului Război Mondial, Horia Creangă a fost înrolat în armata română şi a participat la ofensiva din Transilvania, unde a căzut prizonier şi a fost dus în lagărul Straslung, port prusac la Marea Baltică. După semnarea tratatului cu Puterile Centrale şi aliaţii lor, revine la Bucureşti în primăvara 1918. Un an mai târziu a luat hotărârea să-şi continue studiile la Paris, fiind admis împreună cu prietena sa, care ulterior i-a devenit soţie, Lucia Dumbrăveanu, la Beaux Arts.

Tot arhitectura şi tot la Paris a studiat şi fratele său, Ion, cel care i-a purtat numele celebrului bunic şi care din nefericire a murit într-un accident de maşină, în 1931, la doar 35 de ani.

Revenit în ţară, Horia Creangă, împreună cu soţia sa şi fratele Ionel şi-au deschis un atelier de arhitectură, iar prima lucrare care i-a consacrat a fost casa omului politic Petru Groza, care era pe atunci ministru al lucrărilor publice în guvernul Averescu (foto jos).

Horia Creangă este considerat un adevărat promotor al arhitecturii moderne din România, în portofoliul său aflându-se peste 70 de edificii reprezentative. Practic, el a construit primele imobile publice moderne din România.

Clădiri celebre din ţară, în portofoliul său

După planurile sale s-au construit cunoscuta clădire a societăţii Asigurarea Românească-ARO de pe bulevardul Magheru, dar şi hotelul ARO din Braşov, Teatrul Giuleşti, imobilul Malaza-Burileanu. De altfel, colaborarea cu industriaşul Malaxa s-a concretizat în mai multe lucrări reprezentative, cum ar fi fostele întreprinderi Malaxa.

Horia Creangă nu era adeptul stilului naţionalist în acest domeniu, stil la modă în acei ani, lucru care l-a diferenţiat de alţi confraţi. El avea şi o teorie în acest sens.

Ultimul proiect al lui Horia Creangă a fost reamenajarea sălii de festivităţi a Şcolii Centrale de Fete, devenită azi sala "Toma Caragiu" a Teatrului Bulandra, unde directoare era Elena Malaxa, sora magnatului Nicolae Malaxa.

Horia Creangă a murit în anul 1943, la Viena, la vârsta de 51 de ani. I s-a tras de la o baie în apa rece a Lacului Snagov, în luna aprilie, la ziua unui prieten. După trei luni se stingea din viaţă într-un senatoriu vienez.

La moartea sa, dramaturgul Victor Eftimiu, a scris un articol în care îşi arăta regretul faţă de dispariţia lui Creangă. „Cu el mor atâtea visuri de piatră, atâtea fantasmagorii de fier şi de beton armat, simple, liniare, albe şi pure".

Despre cariera profesională a lui Horia Creangă, prof. dr. arh. Nicolae Lascu concluzionează:

“Într-o carieră profesională de numai 16 ani, a realizat o operă remarcabilă, de mare valoare în ansamblul ei. Câteva din creaţiile sale au devenit, încă din timpul vieţii, repere fundamentale ale arhitecturii noastre, care se înscriu în patrimoniul european al perioadei. Opera sa respiră prospeţimea lumii noi pe care promotorii de pretutindeni ai arhitecturii moderne au dorit să o transpună în spaţii, volume şi forme. Pentru arhitectura românească, Horia Creangă va rămâne un aristocrat al formelor simple”.