Portret / Zorel George Burlan, poliţistul care lucrează cu omul
0Este fost sportiv de performanţă şi cariera sa de 11 ani în poliţie este una plină de satisfacţii, impresionantă prin misiunile pe care le-a avut de îndeplinit.
Tatăl său fiind un cunoscut antrenor de judo şi karate, Zorel Burlan a beneficiat de mic copil de îndrumare pe linie sportivă, practicând până târziu, alături de fratele său, judo de performanţă.
A fost în două rânduri campion naţional de copii şi juniori, iar după ce a devenit poliţist a dominat mulţi ani întrecerile organizate la nivelul Ministerului de Interne.
Chiar dacă în copilăria sa se pregătea pentru o carieră sportivă, conjunctura a făcut ca Zorel Burlan să urmeze un liceu de poliţie.
„Era un liceu care se dorea de elită. Am avut parte de comandanţi cazoni, care s-au comportat dur cu noi. Pentru mine era ceva nou ca la vârsta de 15 ani să iau contact cu viaţa dură de armată. Acest lucru şi-a pus în mod clar amprenta asupra mea şi mi-am dorit să continui o carieră în poliţie", povesteşte Zorel Burlan.
În 1996 a intrat cu brio la Academia de Poliţie „Al. I Cuza", pe care a absolvit-o în anul 2000, cu specialitatea Poliţie Rutieră. Mărturiseşte că spre deosebire de viaţa de licean, a avut parte de un tratament mult mai lejer, chiar preferenţial.
„Faptul că am practicat pe toată perioada facultăţii judo-ul, participând cu succes la toate competiţiile pe Ministerul de Interne, eram bine văzutşi beneficiam de aşa-zisele facilităţi: ba o permisie, ba o învoire", completează Zorel Burlan. După absolvirea Academiei de Poliţie a fost repartizat la Serviciul Poliţiei Rutiere Vrancea, unde timp de şase ani a fost ofiţer specialist, dar a îndeplinit ani în şir şi funcţia de purtător de cuvânt al Serviciului Rutier, graţie abilităţilor sale de comunicare.
Misiune în Kosovo
„Am prins repede de la fostul coleg această muncă cu presa, m-am descurcat uşor. Am avut o chemare către activităţile educativ preventive pe linie de circulaţie şi relaţia mea cu mass media s-a potrivit bine cu ceea ce făceam", spune Zorel Burlan. Şi-a dorit foarte mult să primească onoarea de a fi trimis într-o misiune externă, dorinţă care i s-a îndeplinit în anul 2006, când pentru doi ani a fost prezent sub egida ONU în cadrul misiunii din Kosovo, la Mitroviţa.
„Era o zonă foarte periculoasă, cu populaţie mixtă, sârbo-albaneză, Mitroviţa fiind un oraş despărţit în două de un râu, o zonă fierbinte, singura de altfel cu probleme deosebite din Kosovo. Ca adjunct şef la Poliţia din Mitroviţa am coordonat activităţile pe linie de ordină publică, cu misiuni de patrulare, verificare şi control, asigurând sprijin poliţiei locale", povesteşte subcomisarul Zorel Burlan.
Întrebări şi răspunsuri?
De ce este importantă munca poliţistului de proximitate?
Nu toţi poliţiştii pot face această activitate, trebuie să ai chemare pentru aşa ceva, prezenţă de spirit. Ca poliţist de proximitate trebuie să lucrezi cu cetăţeanul, să-l faci să înţeleagă că eşti un sprijin pentru el şi în măsura posibilităţilor să-i soluţioneze problemele cu care vine la tine.
Ce pasiuni ai?
Sunt un motociclist înrăit. Am o motocicletă Yamaha, clasică, un model mai bătrân, dar deloc demodat. Sunt membru al Clubului Motocicliştilor Road Eagles iar împreună cu băieţii, când e vremea bună, ieşim deseori la drumeţii.
Ce-i place
Îmi place să petrec cât mai mult timp cu familia, cu soţia şi băiatul nostru. Când am timp, îmi place foarte mult să citesc. De asemenea, îmi place să urmăresc filme şi sunt un pasionat consumator de sport, atât la televizor, cât şi pe stadion. Sunt fan al echipei Dinamo şi deseori merg la stadion să urmăresc meciurile echipei.
Ce nu-i place
Nu-mi place lipsa de seriozitate a oamenilor. Mai găseşti puţini oameni de cuvânt. Trăim într-o societate unde oamenii încearcă să se păcălească unii pe alţii.
Profil
Născut: 2 iulie 1977, Bacău
Studii. Academia de Poliţie „Al. I. Cuza" Bucureşti
Ocupaţia. Ofiţer coordonator Poliţia de Proximitate Vrancea
Familia. Căsătorit, un copil