FOTO-VIDEO Povestea vestitului haiduc al Vrancei care a murit trădat de iubită
0În urmă cu 90 de ani, Constantin Bahnă făcea legea în zona de munte a judeţului, însă sfârşitul i-a venit de la cine se aştepta mai puţin.
După primul război mondial, din rândurile populaţiei din Vrancea răzvrătite de situaţia tulbure după primul război mondial, caracterizată prin sărăcie, şi-a făcut apariţia un personaj aparte, cunoscut în epocă drept vestitul haiduc Bahnă, din comuna Nistoreşti.
Acesta a terorizat timp de vreo patru ani câteva sate, în mod deosebit târlele ciobăneşti din Vrancea, care aparţineau locuitorilor din zona de munte.
Iniţial, Bahnă a acţionat având patru ajutoare, dar cu timpul grupul lui s-a restrâns la doar doi oameni. La Arhivele Naţionale Vrancea există mai multe documente din acea perioadă, în special plângeri ale celor care au fost jefuiţi de către Constantin Bahnă.
„În anul 1921, la Negrileşti, pe când eram la stână, a venit Bahnă şi tovarăşii lui şi mi-au furat 120 de pielicele negre de astrahan, toată îmbrăcămintea a 20 de oameni din serviciul meu şi 200 de kilograme de brânză. Toate aceste lucruri le-a transportat cu trei cai ai mei. Numiţii bandiţi au venit de mai multe ori pe la stâna mea în acea seară şi au fost găzduiţi de baciul meu. Mă constitui parte civilă cu suma de 20.000 de lei”, scria într-o plângere adresată jandarmeriei păgubitul Costică Fenechiu.
Din mărturii ale oamenilor, se spune că Bahnă era generos cu săracii şi le împărţea din bunurile furate, dar cea mai mare parte a „confiscărilor” le valorifica.
El a fost prins în septembrie 1923, trădat fiind de iubita lui din Paltin.
„Prin cooperarea poliţiei din Focşani cu cea a judeţului Bacău şi a corpurilor de detectivi de la Bucureşti şi Ploieşti s-a reuşit localizarea acestui răufăcător care în final a fost lichidat. Bahnă a căzut în plasa oamenilor legii prin trădare. Iubita lui din Paltin îl trădează, este localizat, nu se dă prins, este încercuit şi în final împuşcat”, spune istoricul focşănean Cezar Cherciu.
O femeia din Năruja, care l-a cunoscut pe haiducul Bahnă când era foarte mică, şi-a aduce aminte ca pe un om bun. „Era un bărbat foarte frumos, care nu a făcut rău la nimeni. Se ascundea într-o claie de fân, dar părinţii ne spuneau să nu vorbim cu nimeni. Îmi dădea covrigi, toată ziua îl vedeam. Eu eram cu oile, eram copilaş, aveam patru-cinci ani. Jandarmii ne întrebau dacă l-am văzut pe Bahnă dar noi nu spuneam pentru că aşa ne învăţau părinţii. Mulţi dintre oamenii din sat care furau dădeau vina pe Bahnă”, îşi aminteşte Maria Coroi, într-o înregistrare video postată pe YouTube.
Vrancea a mai avut şi alţi haiduci, precum Tunsu, Ponea sau Ştefan Bujor. Ultimul a hălăduit în zona Măgura Odobeşti, iar punctul de unde acţiona pentru jefuirea mocanilor care coborau la Focşani cu material lemnos era fântâna „Babele” de la Cucuieţi.