FOTO Spiru Haret, pus la zid la 1893 de ţărănii din Pufeşti pentru ajutorul dat unui boier

Marele savant  a fost angajat de către un moşier, în 1893, să-i hotărnicească proprietatea, iar în urma procesului ţăranii au pierdut 300 de hectare de pământ.

Dacă în prezent  s-a iscat o adevărată isterie  printre demnitari  pentru faptele ce li se atribuie   sau li se vor imputa, acum o sută douăzeci de ani, personalităţi care în prezent  sunt  adevărate simboluri naţionale, erau acuzate de fapte grave, precum fals, corupţie etc.

Un exemplu a fost si Spiru Haret , o mare personalitate, omul căruia România Interbelică îi datora stabilitatea şi prosperitatea  şi modelul de ministru  care este dorit şi azi  să pună ordine într-un domeniu atât de capricios şi sensibil  cum este învăţământul.

Foto

Spiru Haret era zugrăvit în culori destul de sumbre şi pus la zid  de către locuitorii unor sate  din actualul judeţ Vrancea, anume  Pufeşti şi Ciorani. Acesta  a fost angajat de către un moşier, în 1893, să-i hotărnicească proprietatea. 

La această lucrare inginerul Spiru Haret   a apreciat  că sătenii îi furaseră boierului aproape două sute de hectare de teren, iar boierul s-a hotărât să recupereze în instanţă acest pământ de la ţărani, oameni simpli împroprietăriţi de Cuza la 1864. 

Acuzaţi de tulburare în posesie, ţăranii  s-au  aparat cu înverşunare,  susţinând că inginerul Haret  a făcut o eroare, iar planul grafic redactat de acesta  era  total greşit  atât în formă, cât şi în calculul suprafeţelor. 

„Spiru Haret era un savant şi nu putea face confuzii în domenii pe care le stăpânea admirabil că matematică sau desenul tehnic, cu atât mai mult cu cât a avut la dispoziţie alte două planuri mai vechi, considerate de autorităţi corect întocmite. Procesul s-a judecat, hotărârea s-a dat în jurul anului 1900 în favoarea boierului, contribuind la acest lucru şi harta lui  Haret precum şi reputaţia acestuia . Sătenii au fost obligaţi să cedeze cele aproape două sute de hectare  şi să plătească cheltuieli de judecată.  Motivaţia instanţei a fost simplă, inspirată şi credibilă.  Toate planurile existente , trei la număr, privind acea moşie  aflată în litigiu erau corecte, singura diferenţă reprezentând-o  cursul râului Siret  care şi-a schimbat traseul în anii vizaţi de proces  de mai multe ori, astfel încât toate reprezentările grafice existente, inclusiv cea a lui Haret, erau corecte şi conforme cu realitatea la momentul întocmirii lor, indiferent dacă primele îi avantajau pe săteni, iar cea a lui Haret, pe boier”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.

Mai puteţi citi:

Spiru Haret, omul care a adus primul cartea

Poetul rus Aleksandr Puşkin, martor al devastatorului cutremur care a avut loc în 1802, în Vrancea