Fântânile cu ciutură şi cumpănă de la Păuneşti, „bijuteriile” unice de patrimoniu cultural
0În comuna vrânceană Păuneşti există un loc unic în România, care vorbeşte despre importanţa apei pentru oamenii care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu peste 200 de ani. Aproape de centrul comunei, au fost construite în vechime peste 30 de fântâni cu ciutură şi cumpănă.
Cea mai mare parte a celor peste 30 de fântâni sunt funcţionale şi astăzi şi reprezintă mândria localităţii. Au fost săpate din nevoia ca oamenii să aibă apă, mai ales că Păuneşti este o comună amplasată pe mai multe dealuri, unde pânza freatică se află la mare adâncime.
Fiecare fântână poartă numele celui care a construit-o, astfel că lumea ştie că se duce la apă „la Duman“, „la Berbece“ sau „la Ichim“. În afară de nevoia de apă, o altă explicaţie dată pentru construcţia fântânilor este aceea că obiceiul locului era de a se construi sau repara un puţ ori un izvor de apă la 40 de zile de la moartea unei persoane.
Cu toată această istorie frumoasă, multe dintre fântâni au rămas în paragină şi neîngrijite şi chiar dacă s-au făcut demersuri pe lângă autorităţile culturale acestea nu şi-au dat concursul pentru conservarea şi introducerea lor în patrimoniul naţional. Recent însă, la conducerea Direcţiei de Cultură Vrancea a fost instalat un specialist venit de la Sibiu, judeţ care din punct de vedere al patrimoniului cultural este pe locul doi în ţară, care are un proiect legat de ansamblul de fântâni de la Păuneşti.
„Suntem la puţini kilometri de drumul european cel mai circulat din Moldova şi vrem să facem un obiectiv turistic din aceste fântâni. Toţi care vin aici se minunează de această bogăţie pe care o avem şi atunci de ce să nu o exploatăm în scop turistic. Va fi şi o sursă de venituri pentru primărie. Este vorba de mulţi bani pentru refacerea lor să arate ca altădată şi de data asta am credinţa că vor ajunge în patrimoniul naţional”, ne-a declarat Gheorghiţă Popa, primarul comunei Păuneşti.
În vecinătatea fântânilor se află şi o casă veche, de peste 150 de ani, încă locuită, care la rândul ei ar putea fi inclusă în patrimoniu. Primarul Popa mai sune că fântâna lui Berbece este considerată astăzi cea mai întreţinută dintre toate, asta pentru că moştenitorii familiei au primit cu limbă de moarte de la strămoşi să nu lase de izbelişte fântâna.
„Pe vremuri, pe la 1890, avem documente că la aceste fântâni se făcea agheasma de Bobotează. Tot satul se aduna aici iar tradiţia s-a păstrat şi în vremea în care eram eu copil”, mai spune primarul. Chiar dacă astăzi comuna Păuneşti beneficiază de alimentare cu apă, fântânile sunt în continuare întreţinute de comunitate, iar apa este dusă în mod regulat la Direcţia de Sănătate Publică, pentru analize, astfel încât să se evite apariţia unor eventuale boli. Analizele au arătat doar că apa nu este bună pentru sugari.
Profesorul de istorie localnic Liviu Roman crede că aceste fântâni ar trebui declarate monument al civilizaţiei rurale şi trecute pe stema comunei, ca un simbol al Păuneştiului.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Patru mausolee din Vrancea, propuse pentru patrimoniul UNESCO