Cum se contrazice Curtea Constituţională pe subiectul impozitării pensiilor speciale. Ce decizie a dat în 2014
0Judecătorii Curţii Constituţionale au decis marţi, 15 decembrie, că impozitarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile militarilor şi ale magistraţilor, este neconstituţională.
O lege adoptată de Parlament în luna iunie, care prevedea impozitarea tuturor pensiilor speciale cu până la 85%, a fost declarată neconstituţională de către judecătorii Curţii Constituţionale din România.
Conform acestei legi, pensiile speciale, inclusiv pensiile militarilor şi ale magistraţilor, ar fi trebuit impozitate cu 85% dacă pensia este mai mare de 7.000 de lei şi cu 10% pentru pensiile cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei. Doar că Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională proiectul de lege, la fel şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Curtea s-a pronunţat.
„În ziua de 15 decembrie 2020, Curtea Constituţională, în cadrul controlului anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect, formulate de Avocatul Poporului şi respectiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va redacta într-un termen scurt şi se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.
Această decizie se bate cap în cap cu o decizie din anul 2014, când Curtea Constituţională, sesizată cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, statua că restrângerea sau înlăturarea unor drepturi ţine de cum apreciază statul, care-şi face singur politicile sociale.
„Cât priveşte susţinerea cu caracter general pe care autorul excepţiei o formulează în raport cu dispoziţiile constituţionale ce consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea reţine că diferitele categorii sociale, aflate în situaţii deosebite, pot fi supuse unui tratament diferit, în funcţie de obiectivul urmărit de legiuitor, fără ca aceste măsuri să contravină prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.De altfel, Curtea constată că, prin măsuri diferite instituite prin acte normative distincte, întreaga populaţie a suportat într-o măsură sau alta consecinţele crizei economice traversate de ţara noastră şi a contribuit, inclusiv prin restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale, la recâştigarea şi păstrarea echilibrului financiar. În acest sens, pot fi amintite măsurile legislative de restrângere a unor drepturi izvorând din lege sau chiar din Constituţie, asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 871 şi 872 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010”, se arată în Decizia nr. 10 a Curţii Constituţionale din 16 ianuarie 2014. Asemănătoare este şi Decizia 366 din 24 septembrie 2013.
Aceste susţineri le-au avut în vedre şi instanţele de judecată în pronunţarea soluţiilor de aplicare a Legii 119/2010 sau OUG 59/2011, ultima privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, când s-a dispus recalcularea tuturor pensiilor speciale prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii.
Şi Curtea Europeană are practică în acet domeniu. Astfel, în cauza Hasani contra Croaţiei, Curtea Europeana a retinut urmatoarele: ,,art. 1 din Protocolul nr. 1 nu conferă dreptul de a obţine proprietatea unui bun. Aceasta prevedere nu restricţioneaza în niciun fel libertatea statului de a decide să instituie sau nu o anumită formă de asistenţă socială sau o anumită schemă de asigurări sociale sau să aleaga felul sau cuantumul beneficiilor plătite în cadrul acestor scheme".
Vă mai recomandăm: