Cine a fost în realitate Tănase Scatiu, una dintre „celebrităţile“ literaturii române -Duiliu Zamfirescu şi rudele ticăloase

Unul dintre personajele celebre ale literaturii române, Tănase Scatiu, a fost inspirat de un individ care a trăit în realitate, rudă a scriitorului Duiliu Zamfirescu.

Unul dintre cei mai mari scriitori români, Duiliu Zamfirescu, a dat literaturii române adevărate capodopere, iar unul dintre romanele sale de succes a fost „Tănase Scatiu”. Romanul, care face parte din Ciclul Comăneştenilor, alături de “Viaţa la ţară”, “În război”, “Îndreptări” şi “Anna”, ne prezintă în persoana lui Tănase Sotirescu, zis Scatiu, un arendaş bogat, tipul de boier care se căsătoreşte doar pentru a parveni şi a intra în politică.

Deputat în două legislaturi şi apoi senator, Scatiu avea casele cele mai frumoase, fiind un personaj odios pe toate planurile, un agramat prin excelenţă, dar cu stofă de negustor.

Rudă prin alianţă cu Duiliu Zamfirescu

Acest Tănase Scatiu, nume inventat de scriitor, a existat în realitate, Duiliu Zamfirescu inspirându-se din viaţa lui Dimitrie Simionescu Râmniceanu, rudă prin alianţă cu autorul romanului. Practic, acest boier parvenit Râmniceanu a servit ca prototip pentru personajul Tănase Scatiu.

“Din partea mamei, Duiliu Zamfirescu descindea dintr-o sârboaică a cărei fiică se măritase cu un negustor din familia Mincu. Mama scriitorului, Sultana, provenită din familia cu şapte copii a negustorului Mincu, era soră cu arhitectul Ion Mincu şi cu Ecaterina, care s-a căsătorit cu Petrică Constantinescu. Ecaterina şi Petrică Constantinescu au fost părinţii fragilei Elena, care a fost măritată cu Dumitru Simionescu Lungu Râmniceanu, arendaş bogat, proprietar a peste 20.000 de hectare, fiu al unei Zoiţa grătărăciaoica. Se pare că acest arendaş a fost modelul lui Duiliu Zamfirescu pentru personajul lui Tănase Scatiu. Scriitorul a ştiut să îmbine imaginarul descendenţei din împăraţi bizantini cu realităţile mai prozaice, dar foarte fertile din punct de vedere literar, ale rubedeniilor ciocoieşti destul de apropiate din punct de vedere genealogic, dar de a căror lume Duiliu Zamfirescu se va distanţa prin literatură şi prin rafinamentul manierelor sale”, scrie istoricul Filip Lucian Iorga, în lucrarea “Strămoşi pe alese - călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”.

FOTO: Conacul lui "Tănase Scatiu" a fost demolat în anul 2012

Boierul Dumitru Simionescu Râmniceanu a avut multe proprietăţi, printre care şi un conac în satul Bonţeşti, comuna Cîrligele, din judeţul Vrancea. Cunoscut sub denumirea de conacul lui Tănase Scatiu, imobilul a rezistat până în urmă cu trei ani, când noul proprietar a decis să-l facă una cu pământul.

Conacul, confiscat de comunişti

De altfel, starea clădirii a devenit jalnică după preluarea acesteia de către comunişti, care în anii 50 l-au transformat în sediu al Întreprinderii Agricole de Stat.

Despre boierul Râmniceanu se spunea că atunci când venea de la Parlament în vacanţă, la conacul său de la Bonţeşti, era aşteptat în sat cu fanfara, iar în cinstea sa sătenii chefuiau zile în şir, singura lor consolare fiind faptul că distracţia se făcea pe banii „ciocoiului”. Râmniceanu a trăit 67 de ani şi a decedat în anul 1903.

FOTO: Cavoul familiei Râmniceanu din Cimitirul Sudic

În Cimitirul Sudic din Focşani se păstrează în stare bună cavoul familiei Râmniceanu, ridicat de celebrul arhitect Ion Mincu, a cărui soră era soacra politicianului parvenit.

Fiul lui "Scatiu", mare literat

Total opus ca şi caracter, dar şi ca intelesct, fiul său a fost cunoscutul critic literar român, scriitorul şi academicianul Marin Simionescu Râmniceanu. Acesta a fost director al Fundaţiilor Culturale Române în perioada interbelică, iar din această calitate aducea frecvent lumea bună a capitalei la conacul de vară de la Bonţeşti.

De menţionat că nu numai boierul Dumitru Simionescu Râmniceanu l-a inspirat pe Duiliu Zamfirescu în scrierea operei sale, ci şi mama acestuia, portretizată Saşa în romanul „Viaţa la ţară“. De asemenea, moşierul Petrică Constantinescu, socrul politicianului, este modelul viu al boierului Dinu Murguleţ, din acelaşi roman, iar soţia lui „Tănase Scatiu” este prototipul Tincuţei în romanul Viaţa la ţară.