Casa Kallman, între mărire şi decădere

Imobilul catalogat ca monument istoric a aparţinut unui doctor evreu şi acum zace în uitare. Cu faţada căzută, cu geamurile sparte şi fără duşumea, clădirea cu arhitectură impresionantă încearcă să iasă la iveală dintre bălării. Monumentul istoric urmează să fie declasat.

Situată pe strada Nicolae Titulescu la numărul 6, casa dr. Kallman îţi atrage atenţia chiar şi dacă te afli pentru prima dată în zonă.

Ca o Cenuşăreasă, bijuteria arhitecturală iese în evidenţă deşi are pereţii coşcoviţi, geamurile sparte şi înlocuite pe alocuri cu placaj şi cu tencuiala căzută.

Liniile pretenţioase ale clădirii îţi dau de înţeles că aici a locuit odinioară un mare gospodar. Mai exact, un doctor evreu, unul dintre oamenii de vază ai oraşului de pe Milcov, la începutul secolului XX.

Monument şi adăpost pentru romi

În anii 80, clădirea care a aparţinut la începutul secolului medicului evreu a fost încadrată în categoria B a monumentelor istorice, odată cu celelalte imobile asemănătoare din zonă, tocmai pentru a nu fi demolată odată celelalte case din oraş în locul cărora au fost ridicate blocuri.

Cum proprietarul a plecat din ţară, casa a rămas părăsită mulţi ani, timp în care s-a degradat şi pe interior şi pe exterior.

A fost utilizată o perioadă ca sediu pentru cabinetele medicilor de familie şi ulterior abandonată pur şi simplu, devenind pradă familiilor de romi.

Stoleria şi pardoseala, pe foc

În lipsa proprietarului şi a unei îngrijiri adecvate, monumentul s-a transformat într-o ruină după ce un grup de romi s-a mutat în curtea acestuia într-un chiler.

Casa Kallman a fost devastată de-a dreptul până în anul 2005, când a fost cumpărată de omul de afaceri focşănean Dănuţ Vicol, de la un avocat împuternicit de doctorul Kallman.

"Aşa am cumpărat-o şi îi va veni rândul la restaurare cum am făcut şi cu casa de pe bulevardul Gării unde a stat o vreme Zelea Codreanu. Mi-a luat ceva muncă să îi dau afară pe romii care locuiau în curte. Pur şi simplu când nu aveau lemne pentru foc luau din pardoseală sau de la stolerie, dărâmau sobele de teracotă să vândă teracota. Oricum, intenţionez să cer declasarea ei ca monument. A fost clasată doar pentru a nu fi demolată în 1980", ne-a declarat Dănuţ Vicol.

Legea permite declasarea monumentelor, a căror îngrijire şi tranzacţionare se face după o serie de reglementări speciale.

"Pentru declasarea imobilului catalogat ca monument istoric, trebuie să fie argumente puternice. Avizul se dă de Minister. Dar acea casă spune ceva despre Focşani şi acest lucru e important. Oricum a cumpărat-o într-o stare nu prea bună, legea nu cere să o aducă într-o stare mai bună decât era când a cumpărat-o", este de părere Florin Micu, directorul Direcţiei de Cultură.