Canalul Siret-Bărăgan, important pentru agricultură, dar neglijat de guvernanţi. Daea: „Nu e în programul de guvernare“

Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri şi să traverseze trei judeţe: Vrancea, Buzău şi Ialomiţa, pe traseul Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu.

Începute în urmă cu 31 de ani, mai exact în anul 1987, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan au mers bine o vreme, până la Revoluţie, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură, din cele două tronsoane. Astfel, primul tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.

Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu.

După Revoluţie lucrările au mai continuat până în 1994 şi au avut o şansă să fie reluate în  2013, când mai multe mistere şi-au dat mâna pentru continuarea investiţiei. Totul s-a lăsat cu semnarea unor hârtii şi cam atât.

Recent, ministrul Agriculturii a recunoscut că acest proiect grandios nu este în planul de guvernare.

“Canalul Siret Bărăgan este deosebit de important pentru ţară, nu este abandonat, căutăm soluţii. Nu este în planul de guvernare acest proiect, dar nu este abandonat", a spus ministrul Agriculturii, Petre Daea, la o conferinţă pe teme de agricultură.

Săptămâna trecută, aflat în Vrancea, pentru inaugurarea unui sistem de irigaţii care foloseşte apă, în premieră, din acest Canalul Siret-Bărăgan, Petre Daea a avut ocazia să vadă pe viu avantajele continuării investiţiei.

La inaugurare a fost prezent şi primul ministru, Viorica Dăncilă, care a văzut doar partea utilă din punct de vedere agricol al acestei investiţii.

“Nu putem vorbi de o agricultură eficientă fără irigaţii, mai ales că având în vedere schimbările climatice avem nevoie de irigaţii, avem nevoie de apă pentru a da o şansă agricultorilor. Încercăm să continuăm investiţiile pentru că atunci când porneşti ceva trebuie să duci la bun sfârşit. Nu putem vorbi de eficienţă şi competitivitate în agricultură fără a avea irigaţii”, a declarat în Vrancea premierul Viorica Dăncilă.

Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Canalul Siret-Bărăgan poate fi exploatat însă şi din punct de vedere turistic. În urmă cu mai bine de un deceniu, autorităţile statului se lăudau cu intenţia de amenajare a mai multor porturi, respectiv la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, astfel încât să se poată merge cu vaporaşul de la Focşani şi până aproape de Bucureşti.

Cât costă întreaga investiţie

Potrivit oficialilor din Vrancea, totalul investiţiei pentru primul tronson se ridică la 475 de milioane de euro, din care s-au executat până în prezent lucrări în valoare de 130 de milioane de euro, adică o treime.

Demararea lucrărilor pentru cel de-al doilea tronson, pe segmentul Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni – Dridu reprezintă o investiţie cifrată la 2,250 miliarde de euro, iar până în prezent statul nu a alocat niciun leu.

Totodată, în zona Vrancea s-au realizat investiţii colaterale în cadrul proiectului de construire a Canalului Siret-Bărăgan, respectiv drumuri şi poduri în valoare de 332.000 de euro, fiind necesare încă 350.000 de euro pentru finanţarea investiţiilor colaterale.