Regele TVA-ului din Craiova a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru fraudă informatică

Samir Sprînceană a fost a fost arestat pe data de 1 iunie 2010 chiar în timp ce încerca să fugă din ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Cenad, din judeţul Timiş.

Controversatul om de afaceri a fost condamnat defintiv la cinci ani de închisoare pentru fraudă informatică. Seninţa dată ieri de magistraţii de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie este definitivă. Alte cinci persoane au fost primit sentinţe în acelaşi dosar cu Samir Sprînceană.Toţi au de executat între trei şi cinci ani de închisoare. 

Samir Sprînceană, Ovidiu Doran, Bogdan Niţulescu, Claudiu Bălan, Aurel Gigi Toma şi Liviu Sfetcovici, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT-Craiova pentru constituirea unui grup infracţional, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

Condamnaţi la închisoare

Pe data de 29 septembrie 2011, magistraţii din cadrul Tribunaului Dolj i-au condamnat pe Samir Sprînceană, pe nepotul său, Ovidiu Doran, pe Iulian Niţulescu şi pe Gigi toma la cinci ani de închisoare cu executare. Liviu Sfetcovici a primit trei ani de închisoare.

Inculpaţii au făcut imediat apel la Curtea de Apel din Craiova, iar pe data de 18 aprilie 2012 cererea a fost respinsă. Membrii grupului infracţional au făcut imediat recurs la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, însă ieri magistraţii le-au respins cererea. Sentinţa dată este definitivă.

Condamnat în alt dosar 

Tribunalul Dolj l-a condamnat pe data de 11 februarie pe Samir Sprînceană într-un alt dosar în care este acuzat de returnări ilegale de TVA la 18 ani ani de închisoare cu executare. 

Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie 2003 - octombrie 2004, banii obţinuţi din rambursările ilegale de TVA au fost ridicaţi în numerar sau au fost transferaţi în conturile SC Kira Group SRL şi SC Oltenia Network Cable SRL, societăţi la care Sprânceană şi mai mulţi asociaţi ai săi erau administratori. A invocat diverse achiziţii agricole sau plata salariilor, deşi firmele respective nu au achiziţionat niciodată produse agricole. Mai mult, societăţile comerciale nu au avut niciodată salariaţi.